Imagini de la protestul diasporei, secretizate de Ministerul de Interne

Mai multe imagini video de la protestul diasporei, filmate de Jandarmerie, care ar fi suprins violenţele comise de forţele de ordine, nu au fost transmise procurorilor Parchetului Militar care anchetează cazul pe motiv că au fost clasificate.

„ Secretizarea reprezintă, în mod evident, un abuz. Nu există niciun element care trebuie ascuns de ochii opiniei publice. Invocarea unui interes superior al statului pentru a bloca accesul cetăţenilor la adevăr şi la informaţii de interes public major constituie o practică specifică statelor totalitare. Singurul motiv al secretizarii îl reprezintă încercarea de a muşamaliza adevărul despre represiune“, a atras atenţia deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, membru în comisia de Apărare, care a anunţat că ministrul de Interne a transmis Comisiei raportul intervenţiei Jandarmeriei la protestul din 10 august, acuzând ţinerea la secret a unor documente. 

Cum se face desecretizarea

Specialiştii în drept spun că MAI poate fi obligat în instanţă să desecretizeze informaţiile, dar procedura durează. Aceştia atrag atenţia că cei care ţin la secret o probă pentru ascunderea unei infracţiuni pot fi acuzaţi de obstrucţionarea justiţiei şi abuz în serviciu. „Procurorii trebuie să ceară declasificarea informaţiilor de la emitentul autorizaţiei de clasificare. Dacă acesta refuză, procurorul îl poate acuza de obstrucţionarea anchetei, pentru că nu poţi să secretizezi informaţii care ascund infracţiuni. Poate să-l acuze şi de abuz în serviciu. În felul ăsta orice instituţie care a săvârşit o infracţiune o poate ascunde, prin secretizare. Procurorii pot cere desecretizarea în instanţa contenciosului administrativ, dar procedura durează. Cel mai simplu este să deschidă dosar penal pentru obstrucţionarea cercetărilor şi abuz în serviciu. Apoi ridică probele, pentru că procurorul, prin lege, poate avea acces la informaţiile clasificate“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Cristian Ene. 

Audieri la Parchetul General

Între timp, procurorii militari au continuat audierile în dosarul violenţelor. Ieri a fost rândul secretarul de stat în MAI, colonelul Gheorghe Nucu Marin, să dea explicaţii procurorilor militari. El a subliniat că în Piaţa Victoriei au existat oameni care răspundeau de misiunea de asigurare a ordinii la protest şi că în timpul intervenţiei nu au cerut opinia ministerului cu privire la gestionarea situaţiei. 

Întrebat dacă are informaţii conform cărora mitingul din 10 august ar fi fost finanţat din străinătate, aşa cum declara liderul PSD Liviu Dragnea, secretarul de stat în MAI a spus că nu.

Şi subprefectul Capitalei, Corneliu Cârstea, s-a prezentat, ieri, la Parchetul General pentru a da declaraţie. În acest dosar au mai fost audiaţi, până în prezent, prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, şi viceprimarul Aurelian Bădulescu.