Generalul Pacepa, acuzat că ar fi torpilat relaţia cu SUA

Ion Mihai Pacepa este acuzat că aderarea României la NATO a fost îngreunată din cauza dezinformărilor lui Pacepa

Există mai multe teorii care tratează problema motivării fugii lui Pacepa în iulie 1978. Una dintre ele susţine că îi era teamă de iminenta deconspirare a sa ca agent KGB, că îi era teamă că vor fi făcute publice activităţi ilegale sau ambele. O altă teorie susţine că i s-ar fi ordonat din partea KGB-ului să procedeze aşa. Pacepa, însă, şi-a explicat plecarea arătând că era un iubitor al democraţiei şi un pro-american în secret.

Aşa susţine istoricul Larry Watts care mai arată că, în momentul acesta, plecarea generalului Pacepa din ţară este un domeniu al speculaţiilor mai degrabă decât al cunoaşterii, dar prima ipoteză este cea mai probabilă. 

Scriitorul american spune că Pacepa s-ar fi putut baza pe sprijinul pe care i l-ar fi putut oferi un grup din interiorul Statelor Unite, interesat în subminarea suportului pe care Washingtonul îl oferea României: „Spre exemplu, una dintre organizaţiile Ungaro-Americane care insistau să afirme că România a practicat genocidul în ceea ce-i privea pe etnicii maghiari din Transilvania. Există  însă şi posibilitatea că el exprima nemulţumiri personale de un fel sau altul”.

Pacepa a recunoscut că a lucrat pentru KGB 

După plecarea din România, Pacepa a declarat atât echipelor germane, cât şi celor americane implicate în debrifarea sa, că a lucrat direct în favoarea KGB-ului – deşi era la vremea respectivă adjunctul şefului serviciilor de informatii externe, susţine sovietologul Larry Watts.

„Desigur că la vremea respectivă Pacepa încerca să acrediteze ideea că  Securitatea – şi Ceauşescu - erau agenţi ai Moscovei, dar afirmaţiile sale privind faptul că raporta direct şefilor KGB au fost explicite şi nu doar metaforice.

În cadrul unui simpozion public referitor la activitatea KGB-ului, în cadrul căruia a dezbătut problematica cu James Woolsey, fost director al CIA şi cu fostul disident sovietic Vladimir Bukovsky, el a afirmat fără echivoc «am petrecut 27 de ani din viaţa mea lucrând pentru KGB şi am părăsit această tabără acum 26 de ani» (Front Page Magazine, 30 aprilie 2004)”, explică Watts.

Potrivit acestuia, Pacepa a reafirmat cu consecvenţă că în 1972, superiorul său din KGB i-a acordat responsabilitatea pentru „operaţii ilegale în România“ (The American Spectator, 9 iulie 2010). 

“Nu există nicio controversă în ceea ce priveşte faptul unanim recunoscut, atât de către CIA, cât şi de către BND precum şi de către alte medii informate - privind faptul că  Pacepa lucra pentru KGB. Ca să concluzionam, ştim că Pacepa era agent KGB şi ştim că Securitatea nu era controlată  de către KGB – nu era nici măcar în relaţii cordiale (deşi unii dintre ofiţerii de securitate ca şi Pacepa, erau cu siguranţă). Acestea nu sunt opinii. Acestea sunt fapte stabilite cu claritate şi confirmate în mod repetat prin documente şi declaraţii date la vremea respectivă”, încheie Watts.

Atacatorii lui Pacepa, membri ai fostei securităţi 

Fără să respingă aprioric teza apartenenţei lui Pacepa la KGB, reputatul analist şi jurnalist american Arnaud de Borchgrave, unul dintre cei mai importanţi observatori ai fenomenelor din jurul Războiului Rece, aprecia, cu câţiva ani în urmă, că mulţi dintre românii care îl atacă pe fugar sunt oameni care au contribuit din plin la regimul de teroare al lui Ceauşescu.

În viziunea jurnalistului Arnaud de Borchgrave, generalul Ion Mihai Pacepa este „un erou al Războiului Rece”, iar toate acuzaţiile aduse acestuia trădează „schizofrenia de care suferă  întreaga clasă politică a României”. 

Toate acestea erau scrise de Borchgrave într-un articol intitulat sugestiv „România spionează sub control”, publicat în 2004, imediat după ce România îl reabilitase pe Pacepa în urma unor ample campanii mediatice americane. 

Arnaud de Borchgrave scrie despre personajele compromise ale fostei Securităţi care îl contestă pe Pacepa, cum ar fi generalul Pleşiţă, fostul deputat Ristea Priboi, primul şef al spionajului românesc după căderea lui Ceauşescu sau generalul Mihai Caraman.

O altă voce, observa Borchgrave, a fost cea a generalului Talpeş, cel care la achitarea în Justiţie din 1999 a lui Pacepa a scris editorialul „Dacă Pacepa este general, Talpeş nu poate fi”. Tot Talpeş a fost cel care a declarat, în 2004, că „orice reconciliere cu Pacepa este greu de imaginat”.

Ioan Talpeş: Pacepa a discreditat România 

Fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, generalul Ioan Talpeş  a explicat, pentru „Adevărul”, că afirmaţia făcută  cu mai mulţi ani înainte rămâne valabilă, ba mai mult nici nu îşi doreşte o comparaţie sau o alăturare a numelui său celui al generalului în exil.

„Nu pot să-mi dau seama dacă e vorba de reconciliere. Eu n-am făcut revoluţie proletară, n-am dus oameni la Canal şi n-am luat trei grade în Armată pentru asta. Nu am ce să reconciliez”, a fost reacţia generalului Talpeş la cuvintele jurnalistului american.

Fostul şef al SIE consideră că Pacepa este unul dintre principalii vinovaţi pentru imaginea proastă pe care a avut-o România în faţa oficialilor americani, atât înainte de 1989, cât şi după căderea regimului comunist. Acesta susţine că Pacepa a lucrat în Statele Unite la ordinele Moscovei.

„El a primit misiunea de a discredita România. În 1989, cu imaginea pe care el a generat-o în afară, România era nu doar o ţară a dezastrelor proprii, ci şi o ţară împotriva oricărei forme de democraţie. Eu cred, categoric, că Pacepa a plecat în SUA trimis de anumite structuri. Până în 1978 a participat la tot ceea ce a făcut Securitatea până atunci”, spune generalul.

Ioan Talpeş este de acord cu Watts că multe dintre greutăţile întâmpinate de România în relaţiile româno-americane sunt consecinţa influenţei pe care o avea Pacepa în mediile oficiale şi a informaţiilor livrate de acesta despre ţara noastră. 

Talpeş susţine că  inclusiv negocierea aderării la NATO a fost îngreunată din cauza dezinformărilor lui Pacepa.

„Pot să înţeleg că a avut ceva cu Nicolae Ceauşescu şi cu ţara înainte de 1989. Dar după iarna lui 1989, Pacepa a continuat campania de discreditare a României. Ţara noastră a reluat foarte greu relaţiile cu America. Eu am fost în negocierile cu NATO şi ştiu că generalul Pacepa nu doar că nu a participat la ele, dar a avut întotdeauna o atitudine de respingere”, explică fostul şef al Serviciilor de Informaţii Externe. ;

Borchgrave, şase ani redactor-şef la „Washington Times“

Arnaud de Borchgrave este un jurnalist american, specialist în politică internaţională. A fost editor senior al revistei „Newseek“ pentru 25 de ani, redactor-şef al publicaţiei „Washington Times“ şi consultant în cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Aranud de Borchgrave a primit numeroase premii prestigioare printre care şi Premiul pentru întreaga activitate acordat de Fundaţia Pillips.

A fost sau n-a fost Pacepa spion KGB?

Istoricul Larry Watts va lansa, pe 15 aprilie, un nou volum al lucrării „Războiul clandestin al Blocului sovietic contra României”. Watts va dedica un capitol analizei plecării generalului Pacepa din ţară în 1978 şi acţiunilor întreprinse de acesta după ce a primit protecţie americană. 

Sovietologul susţine că potrivit declaraţiilor generalului Ion Mihai Pacepa, acesta a fost spion KGB. De asemenea, Watts a arătat că rezultatul acţiunilor lui Pacepa în America se potriveau dezinformărilor de la Moscova. 

Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE), Cătălin Harnagea, unul dintre susţinătorii reabilitării lui Pacepa consideră însă că acuzaţiile aduse generalului sunt nefondate. „Nu am avut şi nu am vreun motiv să cred că generalul Pacepa a fost agent sau ofiţer KGB pe timpul cât a lucrat în cadrul Direcţiei Securităţii Statului”, a spus Harnagea.