Fraţii Micula au pus poprire pe conturile ROMATSA. Lider de sindicat: Compania a cerut suspendarea popririi. Reacţia Ministerului de Finanţe

Fraţii Micula au blocat conturile ROMATSA

Oameni de afaceri Ioan şi Viorel Micula, patronii European Drinks, au pus poprire pe fondurile ROMATSA. Cei doi vor să recupereze o datorie de milioane de euro, potrivit Digi24.

Veniturile pe care ROMATSA ar trebui să le încaseze de la Eurocontrol sunt blocate până la întregirea sumei de 85 de milioane de euro datorate fraţilor Micula. Suma reprezintă jumătate din încasările Romatsa pe un an. Reprezentanţii companiei au plecat la Bruxelles pentru a negocia.

Florin Diaconu, lider de sindicat la ROMATSA, a explicat pentru ”Adevărul” cum s-a ajuns la această situaţie.

”Fraţii Micula au avut un proces cu statul pentru recuperarea unor datorii şi l-au câştigat. Eu vor să-şi recupereze datoriile de la ROMATSA. S-au dus direct la Eurocontrol cu hotărârea judecătorească prin care statul trebuie să le dea banii. Au cerut ca banii pe care Eurocontrol îi trimite la ROMATSA să fie viraţi în conturile lor. Eurocontrol a transmis luni către ROMATSA acest lucru, iar compania noastră are termen până pe 24 septembrie să ceară suspendarea popririi conturilor. ROMATSA a trimis deja oameni la Bruxelles ca să angajeze o firmă de avocatură”, a spus Florin Diaconu.

Update: Ministerul Finanţelor spune că ROMATSA nu are nicio calitate în litigiul dintre fraţii Micula şi statul român şi că "după pronunţarea hotărârii arbitrale, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a executat integral hotărârea arbitrală". Potrivit instituţiei, România a introdus în anul 2014 o acţiune în anularea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013 şi, conform practicii ICSID, decizia va putea fi luată cel mai devreme către sfârşitul anului 2015 şi primul trimestru al anului 2016. 

Proces câştigat în SUA

În urma unei hotărâri pronunţate de Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), cu sediul la Washington, statul român este obligat să le plătească fraţilor Micula despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de euro.

Dar dacă ar plăti, România – ca membru al Uniunii Europene – ar încălca tratatul de aderare la UE, pentru că respectiva plată ar fi considerată drept ajutor de stat care ar crea, în mod ilegal, un avantaj economic beneficiarilor.

Altfel spus, dacă nu plăteşte intră în conflict cu ICSID, iar dacă plăteşte intră în conflict cu Comisia Europeană.

Filmul evenimentelor

În calitate de cetăţeni suedezi, fraţii Micula au iniţiat mai multe investiţii în zona Ştei-Nucet (judeţul Bihor), bazându-se pe faptul că din anul 1998 statul român acorda facilităţi investitorilor străini, prin Ordonanţa 24/1998.

Dar acele facilităţi au fost eliminate ulterior, pentru că România urma să adere la Uniunea Europeană – o comunitate în care astfel de stimulente constituie ajutoare de stat incompatibile cu regulamentele pieţei comune.

Aşadar, România s-a aliniat regulamentelor europene, dar a şi blocat stimulentele pe care se bazau investitorii. Iar aceştia, văzându-se cu facilităţile suspendate, au atacat la ICSID decizia statului român, cerând despăgubiri.

Aşa au ajuns fraţii Micula – care şi-au continuat cu tenacitate acţiunile judiciare împotriva statului român – să obţină într-un final, de la ICSID, pronunţarea unei hotărâri prin care pot inclusiv să execute silit statul român.

Dar şi, de cealaltă parte, aşa a ajuns statul român – care nu şi-a urmărit cu destulă tenacitate interesele în această speţă – să fie obligat (faţă de ICSID) să plătească despăgubirile către fraţii Micula şi, în acelaşi timp (faţă de Comisia Europeană), să nu le plătească.

Mai mult, potrivit unor surse apropiate situaţiei, Comisia Europeană a emis o decizie de suspendare a oricărei plăţi în acest caz. Iar fraţii Micula au atacat-o deja la Curtea Europeană de Justiţie.

„Situaţia este foarte complicată din punct de vedere juridic, fiind un conflict de drept internaţional“, au declarat, pentru „Adevărul“, sursele citate.

România riscă, astfel, să intre în contradicţie ori cu ICSID, ori cu Comisia Europeană, iar soluţiile de ieşire din acest conflict juridic de proporţii transatlantice sunt extrem de greu de găsit.