Fiul lui Sile Cămătaru şi încă 12 persoane au fost eliberate din arest preventiv

Sile Cămăru se află în continuare în arest preventiv FOTO Adevărul

Fiul lui Sile Cămătaru, Mario Balint, a fost eliberat din arest printr-o decizie definitivă a magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti. El se afla în arest preventiv din februarie 2013 fiind acuzat de cămătărie şi şantaj. Alături de el au mai fost eliberate încă 12 persoane. Sile Cămătaru rămâne după gratii.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a judecat, marţi, recursurile celor 24 de persoane arestate preventiv în dosarul de crimă organizată în care sunt cercetaţi, printre alţii, şi Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi ca Nuţu şi Sile Cămătaru.

Miercuri, instanţa a respins ca nefondate recursurile formulate de Vasile Balint, Radu Cristian Roşca, Andrei Cristian Bădulă, Alexandru Ionuţ Stoica, Mihai Ion Tonciu, Robert Florian Petre, Robert Ioan Constandache, Gabriel Robert Buşă, Marian Sîrbu, Alexandru Răzvan Vasile şi Constantin Neaţă, aceştia urmând să fie cercetaţi în continuare în arest.

Curtea de Apel Bucureşti a decis ca 13 persoane, printre care şi fiul lui Nuţu Cămătaru, Mario Nuţu Balint, să fie cercetaţi în libertate, cu interdicţia de a părăsi Capitala pe o durată de 30 de zile, începând din 13 martie. În urma deciziei instanţei vor fi eliberaţi din arest Cornel Schuster, Marian Bucur, Nicuşor Dumitrescu, Remus Petrică Dincă, Nuţu Mario Balint, Dănuţ Ion, Florin Dragoş Broşteanu, Costel Valentin Danciu, Constantin Frangulea, Cosmin Vidin, Nicholas Vitto Niculae, Eugen Pârvan şi Geanina Narcisa Barbu.

Pe 7 martie, un alt complet de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv ca Ion Balint, Gigi Daniel Chiras şi Adrian Răducu Bică să fie cercetaţi în continuare în arest, iar Licuţă Udilă şi Bogdan Dumitrache să fie eliberaţi.

Fraţii Ion Balint, zis „Nuţu Cămătaru“, şi Vasile Balint, zis „Sile Cămătaru“, dar şi rivalii lor de o viaţă, Florin Nica şi Cristian Radu Roşca, liderii grupării „Sportivilor“ au fost arestaţi în urma uneia dintre cele mai ample acţiuni poliţieneşti din ultima perioadă. 

Toţi sunt acuzaţi că în războiul pentru supremaţia Bucureştiului au torturat şi ameninţat mai multe zeci de persoane, multe dintre ele fără nicio legătură cu lupta în care se află de ani cele două clanuri. „Au comis infracţiuni de crimă organizată, tentativă de omor, lipsire de libertate, şantaj, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice“, susţin anchetatorii. 

Potrivit acestora, la acţiune a fost nevoie de sute de angajaţi ai Ministerului de Interne şi ai Parchetului General. „Ambele grupări au fost monitorizate. Am vrut să ne asigurăm că scoatem din mediul infracţional două grupări de renume, care atrag după ele un nivel ridicat al infracţionalităţii. Toate războaiele lor pentru a-şi împărţi teritoriile şi sferele de influenţă se duceau în locuri publice. Pentru a descinde în cele 115 locuinţe din care au fost ridicaţi cei 67 de suspecţi a fost nevoie de sute de poliţişti şi procurori“, au explicat sursele citate.

Atât „Sportivii“, cât şi „Cămătarii“ sunt consideraţi deosebit de periculoşi. Sunt recunoscuţi pentru fapte săvârşite cu violenţă, tentative de omor, tâlhării, trafic de droguri şi tortură. Specialiştii spun însă că gruparea „Sportivilor“ ar fi mult mai agresivă decât cea condusă de Sile şi de Nuţu Cămătaru. Clanul a fost înfiinţat de fraţii Adrian şi Eugen Preda, dar printre capii grupării se număra şi Gheorghe Mustaţă, unul dintre foştii lideri ai galeriei de la Steaua. Cu toţii sunt foşti sportivi de performanţă – boxeri şi luptători.

După ce liderul Eugen Preda a fost condamnat la 15 ani în dosarul armelor furate de la Ciorogârla, conducerea grupării a fost preluată de Cristian Roşca. Roşca a fost acuzat că, la comanda lui, membrii grupării ar fi sechestrat şi electrocutat mai multe persoane care ar fi avut datorii la clan. La Roşca ar fi ajuns o parte din banii luaţi ca taxă de protecţie sau sume provenite de la jocurile electronice din diferite oraşe din ţară, jocuri care aveau montate dispozitive speciale care aduceau câştiguri numai proprietarilor, niciodată clienţilor.