Drama copiilor obligaţi să cerşească în intersecţii: tăiaţi cu briceagul şi puşi să se drogheze cu prenadez

Dacă treci prin Galaţi, în jurul intersecţiei din faţa Palatului de Justiţie, îi vezi cum merg printre maşini desculţi şi îmbrăcaţi sumar. Uneori au un carton „Sunt orfan”, „Sunt abandonat” sau „Mi-e foame!". Te ia cu frisoane când apar la geam şi prima reacţie este să întorci privirea ca imaginea lor să nu ţi se întipărească de retină.

”Mână întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană”, geniala replică din Filantropica lui Nae Caranfil a fost pusă în aplicare de un tânăr din Galaţi. 

Mihai Füreszeş (18 ani) a obligat doi băieţi, de 12 şi 13 ani, să cerşească, să fure şi să tâlhărească. Acuzaţiile procurorilor DIICOT: trafic de minori. Füreszeş este în arest din 15 decembrie 2015. El nu a absolvit nicio clasă şi nu are ocupaţie.

Agresivitatea şi lipsa de sentimente a lui Füreszeş i-a suprins pe procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Galaţi. Printre metodele de tortură preferate de acesta era înţeparea victimelor cu un cuţit. Pentru a-I face dependenţi de el, Füreszeş îi obliga pe copii să se drogheze cu prenadez.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a racolat mai mulţi minori din Galaţi, prin folosirea forţei sau prin promisiuni, şi i-a determinat să practice cerşetoria, furtul şi tâlhăria în mai multe zone ale oraşului. În medie, un copil obţinea din cerşit sume cuprinse între 30 lei/zi şi 150 lei/zi, bani care erau luaţi integral de către Füreszeş.

Procurorii DIICOT au arătat cum a fost posibil să se ajungă în această situaţie: “Factori precum nivelul scăzut de educaţie, disfuncţionalităţi sau absenţa unei reţele de suport, condiţii sărace de trai sau alţi factori acţionează intercorelat, favorizând coerciţia victimei şi indirect victimizarea. Disfuncţionalităţi în legătură cu familia, cum ar fi violenţa, abuz de alcool, relaţii tensionate între membri, prezenţa unui model parental inadecvat sau absenţa lui, lipsa unui suport afectiv real pot deveni factori care conduc la creşterea vulnerabilităţii individuale”.

Strict pe acest caz, procurorii au arătat că ambii minori – Marius şi George - s-au aflat în absenţa unui model parental adecvat, au dus lipsa unui suport afectiv real şi, la vârste fragede (9-10 ani) au apreciat că modul de trai oferit de Füreszeş este cel mai indicat.

Povestea lui Marius

Marius (13 ani) - locuieşte în municipiul Galaţi de la vârsta de 7 ani, împreună cu mama sa şi tatăl vitreg. Deoarece s-a simţit neglijat de familie şi a apreciat că mama sa şi tatăl său vitreg ţin mai mult la fraţii săi vitregi, copilul a început să fugă de acasă de la vârsta de 9 ani.

Tot de atunci, Marius a început să frecventeze zona din spatele simigeriei „Dana” din Galaţi, unde sunt situate o ghenă de gunoi şi o centrală termică în care se adăposteau mai multe persoane fără adăpost, printre care şi Füreszeş. În aceeaşi perioadă, Marius a început să consume „aurolac”, să fumeze ţigări normale şi „spice-uri” pe care le cumpărau ceilalţi tineri, inclusiv din banii pe care el îi obţinea din cerşit.

După aproximativ un an, Füreszeş ar fi realizat că Marius poate fi o sursă sigură de venit constatat, dată fiind vârsta, particularităţile fizice, a decis să exploateze acest lucru în folosul său, în sensul că determina şi supraveghea activitatea de cerşetorie desfăşurată de aceasta şi îi lua toate sumele de bani obţinute din cerşit.

Stabilea locurile de cerşit

Marius a fost obligat să cerşească la intersecţia dintre bulevardul George Coşbuc cu strada Brăilei, în faţa Palatului de Justiţie, pe sensul de mers dinspre IPJ Galaţi spre cartierul Mazepa. De altfel, Füreszeş era cel care le împărţea copiilor străzile pe care urmau să cerşească. 

Alţi doi copii mai mici erau şi ei puşi să cerşească pe străzi apropiate. În acelaşi timp, Füreszeş îi supraveghea de la mică distanţă, respectiv din staţia de autobuz situată pe strada Brăilei, vis-a-vis de Palatul de Justiţie, lângă agenţia CEC.El avea grijă să nu lase persoanele vătămate să plece din locurile stabilite de el, le lua periodic toţi banii obţinuţi din cerşit, iar dacă obiectau, le aplica corecţii fizice.

Füreszeş „organiza” activitatea de cerşetorie prin aceea că avea grijă ca persoanele vătămate să fie cât mai sumar îmbrăcate şi desculţe, pentru a atrage mila trecătorilor şi, astfel, pentru a obţine sume mai mari de bani.

Pedepse dacă nu strângeau bani

Dacă se întâmpla ca în favoarea copiilor să intervină vreun trecător, Füreszeş susţinea că e fratele minorilor şi că nu face decât „să-i pedepsească” pentru că au fugit de acasă şi cerşesc. 

Procurorii DIICOT au explicat că Füreszeş avea în această modalitatea controlul asupra copiilor, în condiţiile în care, dată fiind dezvoltarea lor psihică şi familiile din care proveneau, era practic dependente de acesta în raport de adăpost, de hrană, etc. Atunci când băieţii nu colectau bani sifiecienţi, Füreszeş îi lovea cu pumnii sau picioarele sau îi tăia cu un cutter.

Bătut şi de mamă

Într-o zi, după ce Füreszeş l-a bătut pe Marius, copilul a fugit la poliţie, să le ceară ajutorul. Oamenii legii l-au dus acasă la mama lui. Acolo, însă, copilul a fost bătut de mama sa, iar din acel motiv a fugit din nou de acasă şi a început să vagabondeze prin Galaţi. După câteva zile el s-a reîntâlnit cu Füreszeş care, din nou, folosind agresiunea fizică, l-a readus sub supravegherea sa, determinându-l să reînceapă să cerşească.

Agresiunile însă au continuat, culminând, într-o zi, cu o lovitură de briceag în zona gambei stângi, dată de Füreszeş - nemulţumit că nu-I dădea toţi banii obţinuţi din cerşit. Într-o altă zi, Füreszeş l-a lovit pe copil în zona omoplatului stâng, cu un cuţit.

De asemenea, procurorii au stabilit că Füreszeş i-a obligat pe cei doi minori să comită diverse infracţiuni de furt, în special din magazine, şi tâlhărie, şi să-i remită tot ceea ce găsea de valoare. Trebuie arătat că cei doi copii nu puteau răspunde penal pentru faptele lor, deoarece erau minori.

Tâlhării şi spargeri de maşini

Procurorii DIICOT au probe din care rezultă că cei doi băieţi au sustras bunuri şi bani din cel puţin trei magazine. Toate bunurile şi banii sustraşi au fost remise lui  Füreszeş, fiind găsite asupra lui de către lucrătorii de poliţie. Marius a fost pus să smulgă poşetele unor persoane vârstnice, în zona „Păpădie” din Galaţi, sumele de bani sustrase în această modalitate (30 lei, 60 lei şi, respectiv 80 lei) fiind luate de către Füreszeş. El a mai fost obligat să spargă trei autoturisme.

Marius a fost examinat de un medic, în noimebrie 2015, iar pe corpul său s-au descoperit numeroase cicatrici şi excoriaţii: excoriaţii regiunea scapulară stânga ce au putut fi produse prin lovire cu sau de corp dur; plăgi tăiate pe antebraţul stâng care au putut fi produse prin lovire cu un obiect înţepător-tăietor; excoriaţii sau plăgi superficiale care au putut fi produse prin zgâriere repetată cu corp dur cu margine ascuţită, posibil lovire cu sau de corp dur ascuţit. 

„Leziunile prezentate şi constatate de medicul legist au făcut dovada violenţelor exercitate de inculpat asupra persoanei vătămate minore”, arată procurorii DIICOT.

Povestea lui George

Celălalt minor, George (12 ani), avea o situaţie familială grea, fără nicio sursă de venit sigur în familie. Începând cu anul 2014 aceasta a fugit de acasă şi a început să locuiască, împreună fratele său, într-un imobil de pe strada Garofiţei din municipiul Galaţi. Aici l-a cunoscut pe Füreszeş. Acesta s-a oferit să-l lase pe George să locuiască în aceeaşi cameră cu el, urmând ca, în schimb, acesta să cerşească la semafor, în Galaţi, iar sumele de bani astfel obţinute să I le dea lui.

Locul de cerşit al lui George a fost stabilit lângă semaforul din zona Palatului de Justiţie, în apropierea Casei de Cultură a Sindicatelor, tot pe strada George Coşbuc, în apropierea locului în care cerşea Marius.

La finalul fiecărei zile, Füreszeş lua suma de bani obţinută de George minoră şi, pentru „a o motiva pe viitor” îi cumpăra alimente iar restul banilor îi folosea în interes personal, în special la jocuri de noroc de tip “Slot Machine ”. După un timp, însă, George a fost lovit şi obligat să obţină zilnic suma de 20 de lei. Similar, lui Marius I s-a impus să obţină suma de 100 de lei.

Pentru a-i amplifica dependenţa de traiul impus de el, Füreszeş l-a determinat şi pe George să inspire vapori de prenadez. Mai mult decât atât, tânărul „organiza” activitatea de cerşetorie prin aceea că avea grijă ca victima să fie cât mai sumar îmbrăcată şi desculţă, pentru a atrage mila trecătorilor şi, astfel, pentru a obţine sume mai mari de bani.

Reţele de cerşetorie la noi şi în afară

Procurorii DIICOT au arătat că traficul intern de persoane în scopul obligării la cerşetorie are o pondere redusă comparativ cu cea a traficului extern. Traficul intern prezintă caracteristici diferite faţă de traficul de persoane în afara graniţelor, în sensul în care, de obicei, grupuri mici, organizate pe criterii de rudenie, exploatează grupuri mici de persoane. Victimele sunt recrutate cu promisiunea asigurării protecţiei pentru practicarea cerşetoriei. Majoritatea acestora sunt persoane care prezintă o formă de dizabilitate, minori instituţionalizaţi sau copii ai străzii.

În ceea ce priveşte caracteristicile traficanţilor care acţionează intern, aceştia operează fie individual, fie în grupuri mici, exploatând un număr mic de victime. În general, nu au în vedere comiterea altor infracţiuni, cu toate că, uneori, traficul de persoane în scopul obligării la cerşetorie apare asociat cu exploatarea sexuală sau cu comiterea de furturi.

Obligarea la cerşetorie, susţinută de milostenie

Dintre toate formele de exploatare a victimelor, obligarea la cerşetorie este cea mai vizibilă, desfăşurându-se în locuri publice (străzi, intersecţii, magazine, centre comerciale etc.) şi este susţinută de milostenia, spiritul creştin şi bunăvoinţa societăţii civile, susţin procurorii DIICOT. 

Spre deosebire de alte moduri de exploatare în relaţie cu traficul de persoane, ce se pot desfăşura şi în spaţii private, circumstanţele în care traficanţii beneficiază de serviciile victimelor obligate la cerşetorie sunt dependente de spaţiul public, aglomerat, cu trafic pietonal etc.