Doi foşti preşedinţi contra lui Băsescu

Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, vechi adversari politici, îşi dau mâna împotriva actualului şef de stat. Cei doi foşti preşedinţi ai României, Emil Constantinescu şi Ion

Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, vechi adversari politici, îşi dau mâna împotriva actualului şef de stat.

Cei doi foşti preşedinţi ai României, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, te primesc la interviuri sub aparenţa unor persoane detaşate: Emil Constantinescu, în pulovăr, la reşedinţa sa din Kiseleff, în bibliotecă, unde pe masa de lucru, alături de hârtii, se află un cristal de cuarţ; Ion Iliescu, în cămaşă şi vestă, în biroul său din strada Atena.

Bibliotecă, brad de Crăciun şi, în anticameră, unul dintre colaboratorii săi, fostul consilier Victor Opaschi. Fiecare redevine ce a fost, de îndată ce sunt solicitaţi să comenteze situaţia României la un an de la aderare, precum şi neaşteptata lor relaţie de colaborare politică.

Personalităţi puternice revin asupra unor momente istorice cu amănunte noi, arătându-ţi că istoria prin ochii unui şef de stat diferă net de folclor. Ambii recunosc că s-au consultat în momentele grele ale mandatelor lor şi spun că astăzi, deşi sunt unul conservator, celălalt, social-democrat, au găsit o cale de înţelegere. Niciunul în schimb nu se înţelege cu actualul şef al statului.

Ion Iliescu: "Reforma internă în PSD, prost concepută, prost gândită şi primitiv realizată"

Adevărul: Încă din 1990 au existat propuneri pentru alegerea preşedintelui în parlament şi votul uninominal?

- Sigur că da. Au existat propuneri privind alegerile în colegii uninominale şi atunci au existat discuţii şi cu Coposu, şi cu Radu Câmpeanu.

Ei mi-au explicat, eu nu aveam această experienţă. Nici măcar la alegerile din '46 nu am fost. Şi ei mi-au spus: "Ieşim dintr-o fază de partid-stat, de monopol al unui partid, nu avem structura de partide, alegerile uninominale nu vor facilita constituirea de partide".

- Cum aţi colaborat cu Corneliu Coposu?

- Când Petre Roman a fost obligat să îşi dea demisia, eu puteam să numesc un alt prim-ministru.

I-am chemat la mine pe toţi şefii partidelor şi am spus că ne aflăm în situaţia în care Petre Roman şi-a depus demisia şi trebuie să ne pronunţăm şi i-am rugat să facă propuneri. Le-am dat o zi răgaz, atunci eram sub presiunea minerilor. Unii l-au propus pe Stănculescu, alţii pe alt general, alţii l-au propus pe Patriarh (Teoctist - n.n.), alţii au venit cu alte propuneri.

Deci au fost tot felul de propuneri, dar a fost acceptată propunerea Stolojan, pe care a făcut-o chiar Petre Roman. El l-a trimis atunci pe Ioan Aurel Stoica. Nu mai vorbesc de momentul Snagov 1995, când căpătasem statutul de ţară asociată la Uniunea Europeană şi a trebuit să lucrăm la o strategie naţională pentru pregătirea aderării. Atunci, decisivă a fost discuţia cu domnul Coposu, că el era şeful moral al Opoziţiei de atunci. Şi el a fost foarte scrupulos, dacă să accepte sau nu.

- Cum va reuşi stânga să asigure un echilibru pe un eşichier dominat de trei partide de dreapta?

- PSD a avut nişte handicapuri şi toată această idee de reformare internă care a apărut după alegeri a fost prost concepută, prost gândită şi realizată de o manieră cam primitivă. Sigur, înnoirea, întinerirea reprezintă un proces biologic firesc.

Dar nu dai cu piciorul la o experienţă acumulată şi nu marginalizezi oameni care au format acest partid, care l-au creat, care i-au asigurat succesul, pentru patru confruntări electorale succesive. Debarasarea de oameni care au dus marca, brandul acestui partid, a fost privită cu neînţelegere şi chiar ostilitate de către militanţii noştri, de către nucleul dur al electoratului. Asta a determinat acest declin.

- Dar a fost un joc dublu. Pe de o parte au cochetat cu dreapta, apoi şi contacte cu PNL.

- Asta este marea greşeală. Partidul s-a situat într-o situaţie inedită faţă de ce a fost în trecut. Au apărut în faţa PSD două grupări ca adversari politici. Pe de o parte sunt liberalii, care din punct de vedere politic sunt adversarii noştri prin doctrina lor, prin abordarea problemelor de fond.

Dar, în acelaşi timp, liberalii au conturul lor bine definit, care poate să delimiteze foarte clar incompatibilităţile şi compatibilităţile, şi acea marjă care poate să ne permită o conlucrare în interesul rezolvării intereselor naţionale. În timp ce dincolo avem de-a face cu Băsescu şi cei care îl susţin pe el, care nu are niciun fel de contur, care nu are niciun fel de crez, care a trecut fără niciun fel de remuşcări de la stânga la dreapta.

- Fiecare dintre cele două partide invocă pretexte pentru a nu încheia un protocol comun.

- Aici şi PNL a avut un handicap. S-a temut să vorbească explicit despre negocieri cu PSD şi despre o înţelegere clară, politică, pentru a nu fi acuzat de PLD. Deci în acest context şi liberalii aveau reţinerile lor: dacă să se afişeze că fac politică, şi mai ales cu cine?

Cu stânga, cu PSD. La rândul său, PSD spunea că o să fim acuzaţi că cochetăm cu liberalii. Dar cochetează ba cu liberalii, ba cu PD, şi a creat o confuzie mai mare. Deci lucrurile acum s-au cam limpezit. Adversarul principal al stabilităţii din România îl reprezintă Băsescu şi susţinătorii lui şi trebuie găsită o cale şi o platformă, o cale pentru a apăra democraţia în primul rând în România şi pentru agăsi o cale de stabilitate în viaţa politică ţării.

-Aţi fi de acord cu un protocol PSD- PNL?

- Singura abordare raţională este găsirea acelei platforme minimale de înţelegere cu liberalii, deci ca partid, un cadru de conlucrare parlament - guvern care să asigure izolarea lui Băsescu şi a efectelor negative ale acţiunii lui. Din această chestiune, PSD nu a găsit discernământul necesar ca să facă limpede această opţiune şi tactica pe care o adoptă şi a dat impresia de bulibăşeală.

Adevărul: Cum descrieţi dialogul cu Emil Constantinescu?

Ion Iliescu: În situaţia de anormalitate în care trăim apare relaţia mea cu Emil Constantinescu ca fiind ceva excentric. Or, asta trebuie să fie normalitatea: adică, dincolo de ostilităţi, de adversităţi politice, ne situăm pe platforme diferite şi asta înseamnă şi abordări diferite, dar
adversitatea politică nu trebuie să însemne ostilitate.

Emil Constantinescu vrea reconstruirea societăţii civile şi solicită o strategie europeană

Adevărul: Cum comentaţi situaţia din România, la un an de la integrarea în UE? Emil Constantinescu: După părerea mea, ce se întâmplă cel mai rău în România, după primul an de integrare în Uniunea Europeană, este confuzia.

Confuzia paralizează practic naţiunea. Şi noi suntem o naţiune paralizată. Pe de altă parte, o a doua caracteristică a societăţii româneşti, după confuzie, este absurdul. Se pare că ne-am păstrat, pentru noi, absurdul în politică. Opinia mea categorică este că ceea ce marchează societatea românească este o criză morală profundă.

Sediul acestei crize morale profunde se află în societatea civilă, şi anume în elitele intelectuale, ca să precizăm mai exact. - Cine poate constitui alternativa?

- În toţi aceşti ani, grupul acestor lideri, deveniţi directori de opinie s-au dovedit profund imorali când au acceptat ca proiectul anticomunist şi antisecurist să fie confiscat, cu aprobarea lor, exact de către o persoană care a aparţinut fostei nomenclaturi comuniste şi Securităţii, ceea ce arată o profundă imoralitate. S-a creat o derivă omagială centrată pe figura preşedintelui ales, fără precedent, fără egal în oricare alt stat din lumea democratică civilizată.

Pentru mine a fost un şoc acest tip de comportament şi am încercat să îl analizez din punct de vedere raţional. În mod evident însă, dirijarea acestui curent proprezidenţial, populist în esenţa lui, este coordonat de un grup de ofiţeri acoperiţi din serviciile secrete, reprezentând un val nou al acestora.

- Dvs. nu aveţi reproşuri în principal faţă de politicieni, ci faţă de membrii societăţii civile.

- Abandonând principiile morale în sens filosofic şi religios - pe care, de altfel, le clamează - şi transformându-se în activişti de campanie electorală, ei, aceşti lideri de opinie, şi-au abandonat în primul rând criteriile, valorile morale.

Prin excesul de partizanat, mai ales cel închinat unei singure persoane, prin revenirea la cultul eroului salvator, care este tradiţional în mentalitatea noastră, aceşti oameni au abandonat ceea ce trebuia să îi caracterizeze: raţionalitatea.

- Ce vreţi să creaţi?

Este o nouă variantă de organizare a societăţii civile? Veţi susţine un partid politic?

- Susţin cu insistenţă necesitatea reconstrucţiei societăţii civile şi asumarea unui rol important de către elitele intelectuale în elaborarea unei viziuni şi a unei strategii, de fapt a unui nou proiect politic la nivelul anului 2007 - 2008.

- Ce veţi lansa în ianuarie?

- Am construit până în acest moment, din punct de vedere administrativ şi juridic, o fundaţie care se numeşte Forumul Academic Român, a cărei menire este să restaureze prestigiul competenţei în societatea românească şi să propună ca lideri de opinie adevăratele valori consacrate şi confirmate în centrele de concurenţă mondială.

- Cum comentaţi o colaborare PSD-PNL?

- Da, dar numai dacă o fac ca în Germania, după modelul german, în care creştin-democraţii nu au devenit socialişti şi nici socialiştii creştin-democraţi, ci doar au stabilit în scris, asta cedăm noi, asta cedaţi voi, şi va dura atât.

- Este o situaţie de tip real-politik?

- Privind teoretic lucrurile este o situaţie de real-politik, în interes naţional. România deja a pierdut un an după integrare, are nevoie de cineva care să asigure guvernarea. Este cam acelaşi lucru, o situaţie similară celei în care liberalii au participat la guvernare, în anii '90. Corneliu Coposu şi ţărăniştii nu s-au dus, dar nu i-au criticat pe liberali.

- Cum caracterizaţi relaţia cu Ion Iliescu?

- Amândoi avem nu numai poziţii, dar şi credinţe în ideologii diferite. Din 22 ianuarie 1990 am fost permanent pe poziţii opuse, eu şi preşedintele Ion Iliescu. Şi astăzi avem puncte de vedere diferite, până la amănunte, de exemplu, până la cota unică.

Dar, în acelaşi timp, am considerat că preşedintele Iliescu a fost capabil să joace un rol în momente în care situaţia putea să degenereze - cum a fost cea de la Târgu Mureş. Dialogul pe care îl purtăm în momentul de faţă permite unei opinii publice aflată în totală confuzie să observe cum două poziţii diferite, ideologice, politice şi chiar de modalitate diferită de rezolvare a unor probleme, pot discuta în mod civilizat, clar, fără introducerea unor elemente care ţin de persoană, ci principial, fără a aduce în discuţie acuzaţii reciproce.

Ion Iliescu: PSD trebuie să aleagă între doi adversari - Băsescu şi PNL (interviul complet cu Ion Iliescu)

Emil Constantinescu: Liderii societăţii civile se comportă precum suporterii unor echipe de fotbal (interviul complet cu Emil Constantinescu)