Cum se schimbă pârghiile de negociere ale sindicatelor
0Promulgată recent, după discuții aprige care s-au întins pe o perioadă de mai bine de patru ani în Parlament, noua Lege a dialogului social vine să revoluționeze oarecum mediul sindical din România modificând pârgiile de negociere pe care acesta le va avea de acum înainte.

Prevederile legii se vor aplica în trei zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. În primul rând, noua lege face referire expresă la alegerea reprezentanților salariaților. Astfel, la angajatorii care au minimum zece lucrători, dacă nu există un sindicat, interesele acestora vor putea fi promovate și apărate de reprezentanți ai acestora. Reprezentanții ar urma să fie aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani. Noua reglementare mai prevede că angajatorii nu vor putea interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l vor putea împiedica. În plus, acești reprezentanți nu pot fi concediați pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați/lucrători.
Pe de altă parte, sindicatele vor fi mai ușor de înființat pentru că noua lege prevede că acestea pot fi constituite legal de cel puțin 10 salariați din aceeași unitate sau cel puțin 20 din unități diferite, dar din cadrul aceluiași sector de activitate, conform avocatnet.ro. Foarte important, unitățile fără sindicat vor avea obligația, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni de informare a propriilor salariați.
Totodată, negocierea colectivă va fi obligatorie la nivel de unitate unde sunt cel puțin zece salariați, dar și la nivel de sector de negociere colectivă, iar inițiativa negocierii nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia dintre partenerii sociali. În prezent, obligația intervine de la cel puțin 21 de salariați în sus.
Greva împotriva politicilor Guvernului
Demn de menționat, noua lege stabilește că „contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului”, dar va putea cuprinde coeficienți minim de ierarhizare salarială, pe standarde ocupaționale.
De asemenea, apare posibilitatea „grevei împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului”, care este definită ca „încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către angajaţi/lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective”.
E precizat și că „greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfăşurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanşării acesteia a fost adus la cunoştinţa angajatorilor de către organizatori cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv pentru unitățile prevăzute la art. 173, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte”.
În fine, angajatorii vor avea dreptul să fie afiliați la mai multe patronate, iar șomerii vor putea să adere sau să rămână membri de sindicat.
Părțile bune și cele mai puțin bune
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, a declarat pentru „Adevărul” că noua lege vine cu mai multe schimbări pozitive pentru mediul sindical. „În primul rând au fost coborâte pragurile numerice ale salariaților pentru a participa la negocierea contractelor. Indirect, astfel crește numărul de salariați care vor fi acoperiți de contractul colectiv de muncă la nivel național. În plus, aceeași acoperire a salariaților va fi mai mare și pentru că s-a modificat și terminologia. Astfel, de aceste contracte nu vor beneficia numai angajații, ci toți lucrătorii care au relații de muncă cu angajatorii. Mai mult, s-a modificat și legislația conflictelor de muncă acum fiind permisă greva împotriva Guvernului. Dacă ar fi, așa pe repede înainte, să vedem și părțile proaste ale noii legi pot aminti aici despre faptul că există în continuare o separație între contractele și acordurile colective de muncă, ceea ce este de-a dreptul aberant”, a precizat preşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa.