Cum s-au văzut protestele de miercuri în presa străină: România, republica bananieră a Europei

Protestele de miercuri seară din România au atras din nou atenţia presei internaţionale, care atrage atenţia că acestea au fost printre cele mai mari de la căderea comunismului sau de la intrarea ţării în UE, şi denunţă în acelaşi timp impasul cu care ţara noastră se confruntă în lupta anti-corupţie.

AFP scrie că România s-a confruntat miercuri seara cu proteste anti-guvernamentale la o scară fără precedent de la căderea comunismului, mobilizând zeci de mii de oameni împotriva unei relaxări a legislaţiei anticorupţie, criticată de asemenea în străinătate.

Cu strigăte cum ar fi „Hoţii”, „Ruşine”, „Demisia”, au fost cel puţin 200.000 de demonstranţi în întreaga ţară, din care jumătate la Bucureşti, adunaţi timp de aproape cinci ore pe un frig glaciar în faţa guvernului.

Agenţia de presă scrie că „în această ţară săracă din UE, cu 20 de milioane de locuitori, procuratura anticorupţie a obţinut în ultimii ani condamnarea multor politicieni şi oameni de afaceri, lansând numeroase anchete şi atrăgând critici cu privire la puterea ei presupus excesivă”. ”Rândurile PSD, centrul vieţii politice de la sfârşitul comunismului, au fost deosebit de afectate de aceste investigaţii”, potrivit AFP.

Într-un articol intitulat „Va deveni România republica bananieră a Europei”, radio-televiziunea SRF scrie că în această ţară corupţia are un mare viitor. „Liviu Dragnea, omul din spatele guvernului, care nu este de nici măcar o lună la putere, nu era interesat de corupţie înainte de alegeri. El voia să vorbească despre viitorul României, nu de astfel de nonsens cum este corupţia”, spune SRF, citând un interviu al lui Dragnea în Radio SRF.

Potrivit SRF, abordarea guvernului aminteşte de cea a unor oraşe din Ungaria, Polonia şi SUA. Este foarte rapidă, ascunde interese mai mult rele decât bune, denigrând sistemul judiciar ca nedemocratic.

Reuters arată că mai mult de 250.000 de români au protestat, miercuri, în una dintre cele mai mari retrageri ale reformelor de când ţara s-a alăturat Uniunii Europene, în 2007. Numărul protestatarilor a crescut la un nou maxim seara, ajungând între 130.000 şi 150.000 de oameni în faţa clădirii guvernului din Bucureşti. Alţi 100.000-150.000 erau estimaţi a protesta în manifestări similare în alte 55 de oraşe şi localităţi.

Potrivit publicaţiei, manifestaţia din Capitală s-a derulat paşnic până la ora locală 22.00, dar apoi un grup de aproximativ 300 de ultraşi au intervenit şi au aruncat cu artificii şi pietre în jandarmi. Poliţia i-a dispersat pe aceştia cu gaz lacrimogen.

Agenţia Belga scrie că în Capitală protestul s-a încheiat cu ciocniri între forţele de ordine şi ultimele grupuri de protestatari care au rămas în faţa sediului guvernului în Piaţa Victoriei. „În timp ce cea mai mare parte a mulţimii s-a dispersat, forţele de ordine au intrat sub o ploaie de petarde, pietre, sticle din partea unor grupuri izolate şi au răspuns cu gaze lacrimogene. Alţi demonstranţi au încercat să intervină, strigând „Fără violenţă” şi „Nu aşa”.

The Guardian transmite că zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de o Ordonanţă de Urgenţă trecută marţi, care dezincriminează anumite infracţiuni, inclusiv abateri în cazuri în care prejudiciul nu trece de 200.000 de lei.

„Oficialii guvernamentali au sugerat că legile au avut ca scop relaxarea condiţiilor din închisorile supraaglomerate, dar puţini observatori sunt convinşi şi mulţi cred că scopul real este de a ajuta politicienii condamnaţi sau pe cei care sunt acum în curs de investigare să scape de justiţie”, scrie publicaţia.

Potrivit sursei citate, România, un membru entuziast al UE timp de un deceniu şi un beneficiar major al fondurilor UE, rămâne una dintre cele mai corupte ţări din Europa: un raport al thinktank-ului IPP lansat la sfârşitul anului trecut a constatat că din cei 588 de deputaţi aleşi în alegerile anterioare, în 2012, 89 – adică 15% dintre ei - au fost fie cercetaţi pentru primire de mită, au fost deja condamnaţi sau au ales să demisioneze pentru alte posturi.

Wall Street Journal scrie că 125.000 de români au protestat împotriva corupţiei pe străzile din Capitală, miercuri seară, în ceea ce analiştii au numit cea mai amplă manifestaţie de la finalul Războiului Rece.

„Are potenţialul de a fi cel mai mare lucru de la căderea comunismului”, a declarat Jacques Tohme, managing director al firmei energetice Amerocap LLC şi investitor de mult timp în România. „Este sălbatic. Este greu de prezis”, a spus el.

Potrivit WSJ, protestele vorbesc în favoarea unei divizări politice tot mai mare în ţară între alegătorii din mediul rural, mai în vârstă, care rămân loiali partidului de guvernământ şi cei mai tineri, urbani profesionişti care cer reformă. „În multe privinţe, protestul din România pune în centrul atenţiei o linie greşită familiară în Europa – asmuţirea unei clase urbane progresive cosmopolite împotriva spaţiului rural loial unui partid populist care este din ce în ce mai anti-imigraţie”, scrie WSJ. În România, această divizare devine din ce în ce în ce mai tumultuoasă, potrivit sursei citate.

„Este o separare, o schismă ... devine din zi în zi mare şi mai mare”, a declarat Radu Voinescu, un consultant pentru investitori străini. „Nu sunt sigur cine vede clar unde mergem de aici”, a precizat el pentru WSJ.

Potrivit Bloomberg, România se confruntă cu cele mai mari proteste de la căderea comunismului, în timp ce indignarea creşte faţă de schimbări bruşte ale legislaţiei penale, care împiedică eforturile de a elimina corupţia.

„Cel puţin 300.000 de oameni au ieşit în stradă în oraşe din ţară, 150.000 dintre ei adunându-se la temperaturi sub zero în faţa clădirii guvernului în Bucureşti. Aceasta este cea mai mare mulţime de la revoluţia din 1989 care l-a înlăturat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu. Majoritar paşnice, protestatarii din Capitală s-au dispersat în timp ce poliţia s-a confruntat cu un grup de microbişti”, scrie publicaţia.

Bloomberg mai scrie că guvernul condus de social-democraţi, care a preluat frâiele luna trecuta este deja „pe ducă”. „Demonstranţi sunt furioşi după ce cabinetul a sfidat proteste publice, mustrare judiciară şi pe preşedintele Klaus Iohannis, prin modificarea legislaţiei penale la o reuniune marţi seara, deraind de la agenda sa oficială”, potrivit sursei citate.

Controversa din România vine pe fondul îngrijorării că alte guverne regionale subminează statul de drept. UE a mustrat Polonia şi Ungaria pentru abuz în stat în privinţa sistemului judiciar şi mass-media.

EFE scrie că legea guvernului Grindeanu, care a preluat mandatul de la începutul acestei luni, a generat critici puternice în interiorul şi în afara ţării şi a dus la cele mai mari proteste de stradă de la căderea comunismului în România, în 1989.

Publicaţia mai arată că liderul Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, care nu ar putea candida pentru funcţia de prim-ministru din cauza unei pedepse cu suspendare de doi ani de închisoare pentru fraudă electorală, va fi unul dintre beneficiarii politicii şi nu vor fi judecat într-un dosar de corupţie.

The New York Times titrează că viteza cu care guvernul de centru-stânga a aprobat propunerea şi ora acţiunii sale a alarmat criticii. Guvernul de coaliţie a fost pus în funcţie de mai puţin de o lună, iar de ordonanţă beneficiază aliaţii săi şi oficialii români care se confruntă cu acuzaţii de corupţie.

„Aceasta arată că guvernul doreşte ca să introducă măsuri pe uşa din spate, fără un control sau un echilibru, în scopul de a se proteja şi promova”, a declarat Dan Brett, profesor asociat la Open University.

Potrivit NYT, în ultimii ani, România a fost oferită ca exemplu drept lider regional în atacarea celor bogaţi şi puternici într-o luptă împotriva corupţiei, însă mişcarea s-a dovedit nepopulară printre politicieni.

BBC spune că protestele vin după ce miercuri Uniunea Europeană a avertizat România în privinţa „retragerii” eforturilor sale de a combate corupţia.

„Şansele noastre sunt mici, dar este important să luptăm”, a citat publicaţia un protestatar.

O altă protestatară a declarat: „Am venit pentru a ne proteja ţara împotriva criminalilor care au încercat să respingă statul de drept în România, pentru a ne proteja drepturile şi interesele, nu interesele lor ascunse”.