Cum a ajuns România să fie ţinta propagandei ruse în Republica Moldova. Explicaţiile specialiştilor

FOTO Getty Images

Ţara noastră a ajuns ţinta războiului informaţional dus de Rusia în Republica Moldova după ce, în ultimele zile, mai multe publicaţii cu legături la Moscova şi alte canale de pe reţelele sociale au început să difuzeze materiale care avansează ideea că România ar urmări invadarea Transnistriei.

„Aglomerarea de aşa-zise ştiri de presupuse intenţii agresive ale României legate de Republica Moldova face parte din războiul informaţional rusesc. În momentul de faţă Putin este extrem de interesat de extinderea războiului prin participare, directă sau indirectă, a uneia dintre ţările NATO.

În egală măsură este şi rezultatul vidului comunicaţional creat de autorităţile române, care sunt absente în disputa declarativă din Europa, preferând poza unei înţelepciuni intelectuale pe care nu o probează niciodată. Avem două explicaţii. Prima, Federaţia Rusă este în plin proces de justificare propagandistică a ceea ce poate să devină pentru Moscova rezolvarea ecuaţiei transnistrene, iar cea de-a doua, absenţa autorităţilor de la Bucureşti din câmpul informaţional al acestui război”, a explicat istoricul Cosmin Popa, specializat în istoria Uniunii Sovietice, într-un interviu pentru Main News.

Întrebat când a început Rusia să se folosească de războiul informaţional pentru a-şi promova interesele, istoricul a declarat: „Putem vorbi despre o ipostază clasică, ca parte componentă majoră a politicii externe ruseşti, încă de la începutul statului sovietic. Uniunea Sovietică este rezultatul unei proiecţii ideologice, care pretindea că se adresează minţilor, dar ea se adresa, în egală măsură, sufletelor. De aici şi predispoziţia acută a sovieticilor, care au moştenit un întreg arsenal din perioada imperială, de a se adresa, mai degrabă, afectelor decât efectelor”.

Totodată, Cosmin Popa este de părere că Unirea Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, este percepută de Moscova „ca un act de forţă al României, care profitând, spun ei, de slăbiciunea militară a Rusiei, a anexat Basarabia”. „Prin urmare, este o percepţie negativă pe care sovieticii au fixat-o când evenimentul s-a produs, pe care au cultivat-o şi au dezvoltat-o aproape pe întreg parcursul secolului al XX-lea şi continuă să o facă şi astăzi. Transnistria este rodul acestei politici propagandistice legate de România”, a mai punctat istoricul.

„Este foarte uşor pentru partea transnistreană să facă asemenea trimiteri către România”

Angela Grămadă, expertă specializată pe cercetarea spaţiului ex-sovietic, a explicat, într-un interviu acordat publicaţiei citate, ce rol au aceste dezinformări prin care este legată şi România de Republica Moldova, respectiv de regiunea Transnistria. 

„În primul rând, trebuie să urmărim statul României în discursurile care vin dinspre regiunea transnistreană, în care este prezentată ca o sursă de ameninţare care va încerca să submineze suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Este foarte uşor pentru partea transnistreană să facă asemenea trimiteri către România. Deşi, România a părut un element dintr-o campanie de dezinformare conexată la Transnistria şi la acele evenimente care s-au întâmplat acolo, de fapt. autorităţile nerecunoscute din raioanele de est ale Republicii Moldova au pus accent pe implicarea părţii ucrainene, nu neapărat pe cea a României”, a spus specialista. 

Întrebată cum apreciază aceste ştiri false, venite din partea Federaţiei Ruse, comparativ cu perioada anterioară declanşării războiului, Angela Grămadă a declarat:

„Pentru cei care erau atenţi la subiectul Republica Moldova, care erau atenţi la ilegalităţile din regiunea separatistă, la deciziile pe care le luau autorităţile nerecunoscute, la modul în care acestea proiectează anumite narative, nu au adus elemente de noutate.

Acei lideri separatişti au foarte multe de pierdut în urma situaţiei din estul ţării. Pe de o parte, au încercat să sugereze Moscovei că nu şi-ar dori implicare lor în operaţiuni militare, iar, de cealaltă parte, se simt constrânşi să-şi arate loialitatea. Loialitatea nu se arată decât prin asemenea decât prin astfel de strategii de comunicare, mesaje de dezinformare, organizarea unor acte subversive ca să poată da vina ulterior pe o forţă externă. În cazul dat, forţele externe pe care se dă vina sunt România şi Ucraina”.