Cu ce soluții au rămas Forțele Navale Române după ce Afacerea „Corvete” a căzut

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, are câteva semne de întrebare privitoare la anularea licitației pentru corvetele Forțelor Navale Române și vine cu soluții pentru ieșirea din criză.

Corvetele sunt indispensabile Forțelor Navale

Deși au câștigat procedura licitația pentru corvete, Naval Group și Şantierul Naval Constanţa nu au semnat contractul în urma unor nemulțumiri legate de detaliile financiare ale asocierii, iar după mai multe amânări și chiar un soi de ultimatum transmis de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, afacerea a căzut. Conform unor surse, Damen și-a menținut oferta, dar MApN nu a identificat fondurile pentru acoperirea acesteia. 

„Era oarecum de așteptat să se termine așa pentru că procedurile (de licitație - n.r.) s-au lungit nefiresc de mult. Pe o parte este chiar bine ce a decis MApN acum, adică anularea licitației, pentru că Forțele Navale știu ce au de făcut. Totuși, legat de această procedură de licitație mai am un semn de întrebare. Nu înțeleg cum nu s-au identificat cele 50 de milioane de euro care ar fi acoperit suma totală cerută de Damen, când statul este asociat cu această companie la Șantierul Mangalia. Deci statul are 51% din acest șantier, putea să negocieze fabricarea corvetelor la Mangalia și îi revenea mai mult de jumătate din profit. Pentru patru corvete de 1,25 miliarde de euro, profitul cred că depășea cele 50 de milioane investite suplimetar în momentul inițial, dar asta este, decizie politică, probabil”, a declarat Constantin Ciorobea.

Ce putem face

Contraamiralul mai subliniază că cerința operațională pentru astfel de nave rămâne, mai ales în contextul războiului din Ucraina. „Utilitatea unor astfel de nave, mai ales dacă vedem ce se întâmplă cu Rusia la Marea Neagră, este indiscutabilă. Bineînțeles, mă refer la nave noi și moderne. Acum avem o problemă cu timpul care ar putea trece până când vom avea astfel de capabilități. Vorbim de trei-patru ani procedura de licitație și de alți patru ani pentru fabricarea primei corvete. În contextul războiului, nu avem atâta timp la dispoziție. Vorbim de șapte sau chiar opt ani. Sigur, deschidem procedurile pentru corvete, dar în paralel băgăm rapid în modernizare fregatele și navele purtătoare de rachete. Fregatele ar putea fi dotate cu sisteme moderne de rachete antinavă și antiaeriene, iar navele purtătoare de rachete ar putea primi sisteme de radiolocație moderne și vectori antinavă de ultimă generație. Sigur, mai vorbim, la ambele tipuri de nave, de comunicații și senzori de ultima oră și de revizuirea sistemelor de propulsie. Toate modificările se fac relativ repede și, foarte important, astfel modernizate am putea utiliza aceste nave cu succes încă 25 de ani”, a precizat contraamiralul Constantin Ciorobea.

Performanțele

Navele purtătoare de rachete sunt intrate în servicul relativ recent, în anii 1990-1991. Au numerele de bordaj 188, 189 și 190, sunt botezate „Zborul”, „Pescăruşul” și „Lăstunul” și au unele performanțe care nu pot fi ignorate. Cele trei nave sunt puse în mișcare de 4 turbine cu gaz și pot naviga cu o viteză maximă de peste 80 de kilometri pe oră. Ca armament, între altele, navele sunt dotate cu rachete Styx care sunt foarte vechi și vulnerabile la contramăsuri electronice. La aceste rachete se va renunța cu siguranță, locul lor putând fi luat de sisteme moderne de tip NSM pentru care MApN are deja un contract cu partea americană.

Apoi, tunul AK 176 (76,2 mm) și cele două sisteme AK 630 (6x30 mm) sunt încă performante, spun unele surse, dar au o mare problemă, deoarece nu au un sistem centralizat de dirijare a focului. În fine, într-un proces de modernizare vor fi obligatoriu de înlocuit și sistemele rusești antiaeriene Strela 2M care au o rază foarte scurtă de acțiune.

Anularea licitației

Reamintim că Ministerul Apărării a anulat licitația pentru corvetele multifuncționale după ce câștigătorul procedurii, asocierea dintre firma franceză Naval Group și Şantierul Naval Constanţa, nu a semnat contractul, iar Forțele Navale Române nu au identificat fonduri suplimentare necesare pentru a bate palma cu firma aflată pe locul doi, Damen. Practic, Forțele Navale nu au găsit încă 50 de milioane de euro (Naval Group a cerut 1,2 miliarde de euro, iar Damen a propus 1,25 miliarde de euro) pentru a demara construcția celor patru nave de luptă.

„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale (MApN) a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial «Corvetă multifuncțională» (...), întrucât ofertantul declarant câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august”, a comunicat MApN.

La licitația demarată în urmă cu patru ani, Naval Group și Şantierul Naval Constanţa au propus corvete Gowind 2500 cu propulsie hibridă diesel-electrică CODLAD şi soluţii de înarmare europene cu rachete MBDA, adică rachete anti-aer VL Mica şi vectori anti-navă Exocet, iar Damen a venit cu corveta Sigma 10514 cu propulsie hibridă diesel-electrică şi cu soluţii de înarmare americane. Concret, era vorba inițial de rachete anti-navă Harpoon de la Boeing, vectori de apărare anti-aeriană de la Raytheon şi sonar de la General Dynamics.