Coşmarul lui Adrian Năstase încă nu s-a sfârşit

Pentru procesul pe care încă îl mai are pe rol, Adrian Năstase are în lege un duşman şi în procurori un aliat FOTO: MIHAI IONESCU

Un articol din Codul Penal ar putea spulbera planurile de libertate ale lui Adrian Năstase. Dacă nu se întâmplă o minune, singura lui salvare ar putea veni de unde se aşteaptă mai puţin: de la procurorii DNA.

Ultimul dosar pe care îl mai are Adrian Năstase pe rol, intitulat „Zambaccian“, şi în care a fost condamnat în primă sentinţă la trei ani de închisoare cu suspendare, are trei posibilităţi de finalizare în recurs: achitarea, menţinerea condamnării cu suspendare şi condamnare cu executare. Un anumit articol din Codul Penal anulează cea de-a doua opţiune şi le mai lasă posibile doar pe celelalte două: ori achitarea, ori condamnarea cu executare. 

În afară de cazul în care se pronunţă achitarea, instanţa care judecă dosarul „Zambaccian“ pare a fi împiedicată de un articol din Codul Penal să pronunţe o condamnare cu suspendarea executării pedepsei în ceea ce-l priveşte pe Adrian Năstase, au confirmat pentru „Adevărul“ surse judiciare. Acest articol, numărul 85, dar care poartă diverse numere în feluritele versiuni ale Codului, are titlul „Anularea suspendării pentru infracţiuni săvârşite anterior“ şi sună în felul următor:

„Daca se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anuleaza, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă“. 

Recidiva este exclusă, întrucât faptele imputate lui Adrian Năstase au fost comise înainte de a fi început urmărirea penală sau să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele. Ne aflăm aşadar în faţa unui „concurs de infracţiuni“, definit de Codul Penal în felul următor: „Concurs de infracţiuni există când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele“. 

DOSARUL, DESCOMPUS ÎN FACTORI PRIMI

Articolul 85, menţionat mai sus, acoperă, desigur, o întreagă gamă de situaţii, dar dacă e să traducem într-un limbaj comun, mai puţin juridic, cazul lui Adrian Năstase, acesta poate fi descompus astfel:

1 În dosarul „Zambaccian“, urmează să se pronunţe în recurs o sentinţă definitivă, în care instanţa, dacă nu pronunţă achitarea, ar putea fi tentată să pronunţe o pedeapsă cu suspendare, aşa cum 

a dispus şi instanţa de fond.

2 Este fapt cert că Adrian Năstase a comis o infracţiune anterior acestei sentinţe, pentru care i s-a aplicat pedeapsa de doi ani de închisoare cu executare: este vorba de dosarul „Trofeul Calităţii“. „Descoperirea“ acestui fapt e doar o formalitate procedurală. 

3 Instanţa, dacă găseşte o vinovăţie, este obligată de articolul 85 să anuleze suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi să pronunţe una cu executare. Asta cu atât mai mult cu cât la prima pedeapsă, cea din „Trofeul Calităţii“, condamnatul beneficiază deja de clemenţa legii, prin faptul că a fost liberat condiţionat înainte de termen. 

În această situaţie, Adrian Năstase ar putea regreta faptul că a fost liberat condiţionat în executarea pedepsei de doi ani din „Trofeul Calităţii“, ca să execute trei ani în „Zambaccian“. O rezolvare ar fi să ceară contopirea pedepselor şi să lase la latitudinea instanţei cât ar mai avea de executat. 

Dar rezolvarea cea mai fericită pare a-i veni de unde se aştepta mai puţin: de la procurorii DNA. 

UNDE E RECURSUL?

Un complet de 3 judecători de la Înalta Curte l-a condamnat în primă instanţă pe Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi l-a achitat pentru luare de mită, în dosarul „Zambaccian“. Se întâmpla pe 30 martie 2012, iar sentinţa nu e definitivă. Cum era de aşteptat, procurorii DNA au formulat recurs împotriva acestei sentinţe la completul de 5 judecători, nefiind mulţumiţi cu achitarea pentru luare de mită şi condamnarea cu suspendare pentru şantaj. Judecătorii primei instanţe au motivat hotărârea dată, iar pe 3 iulie 2012 au trimis dosarul către DNA pentru ca procurorii să îşi motiveze recursul.

Surpriză, însă. La o simplă căutare pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosarul „Zambaccian“ nu apare ca fiind repus pe rol. 

„Dosarul a fost înaintat la DNA pentru motivarea recursului. Am făcut mai multe adrese către DNA pentru a returna dosarul împreună cu recursul, ultima fiind datată 14 martie 2013. Încă nu avem un răspuns şi nu am primit dosarul pentru judecarea recursului“, a comuncat biroul de presă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Practic, DNA a uitat să mai motiveze recursul pe care l-au declarat în dosarul „Zambaccian“ sau timp de nouă luni nu a avut timp pentru a motiva recursul declarat în urmă cu un an. „Dosarul se află încă la procurori pentru motivare. Nu cunosc motivele pentru care nu s-a finalizat motivarea, dar aceasta este în curs de finalizare. Nu există un termen pentru motivarea recursului“, a declarat purtătorul de cuvânt al DNA, Gabriela Balaban.

SE PRESCRIU FAPTELE LUNA VIITOARE?

Tergiversarea procurorilor anticorupţie pare să fie de mare ajutor fostului premier Adrian Năstase, dar şi soţiei acestuia, Dana. Conform Liviei Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Zambaccian“, privind pe Adrian Năstase, Paula Irina Jianu şi Daniela Năstase, termenul de prescripţie specială a răspunderii penale se împlineşte în luna aprilie 2013. Adică luna viitoare. Cum DNA nu a reuşit în nouă luni să motiveze un recurs, este de aşteptat ca procurorii să returneze dosarul instanţei când judecătorii nu vor mai avea ce judeca, deoarece faptele se vor prescrie. 

CARE SUNT ACUZAŢIILE DIN DOSAR

În primă instanţă, fostul premier a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, dar a fost achitat pentru luare de mită. Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată în dosarul cunoscut sub numele de „Zambaccian“, la trei ani cu suspendare pentru infracţiuni vamale, iar Irina Jianu la trei ani cu executare tot pentru infracţiuni vamale. 

Dosarul a fost trimis în instanţă de către DNA în urmă cu aproape doi ani. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de prim-ministru, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, contravaloarea unor bunuri importate din China prin eludarea taxelor vamale, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din Cornu şi din Bucureşti. ;

Dosarul celor 399 de gloanţe

În ziua în care a fost condamnat definitiv la închisoare, fostul premier a încercat să se sinucidă pentru a nu ajunge după gratii. A fost salvat de poliţiştii veniţi să îl conducă în penitenciar. A urmat apoi o anchetă în legătură cu tentativa de sinucidere a lui Adrian Năstase. Procurorii au găsit în casa acestuia mai multe arme şi muniţie. Pentru 399 de cartuşe, procurorii nu au găsit acte, astfel că i-au întocmit un nou dosar penal, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Cercetările sunt în curs de derulare, dosarul aflându-se pe rolul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Biroul de Presă al Parchetului nu a reuşit ieri să ofere informaţii în legătură cu stadiul acestui dosar.