Ce măsuri de siguranță trebuia să ia Muzeul Drents pentru a proteja tezaurul dacic

Asociația Națională a Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică din România (ANERSFR) a prezentat într-un comunicat măsurile de siguranță luate pentru protejarea pieselor de tezaur de la Muzeul Drents din Olanda.

FOTO: Arhivă

ANERSFR a început prin a aminti scena furtului pieselor de sâmbătă, 26 ianuarie.

„Ştirea prezentată pe mai multe posturi de televiziune, indică faptul că la data de 25 ianuarie a.c. în jurul orel 3.45 ora locală, a fost comis un jaf prin explozie la Drents Museum din Assen, Ţările de Jos de unde au fost sustrase patru dintre cele mai importante exponate ale Expoziţiei "Dacia.Regatul aurului şi argintului" aparţinând tezaurului dacic al Muzeului naţional de Istorie şi anume: Coiful de Coţofeneşti şi trei brăţări dacice.

Modul de operare al hoţilor a fost unul violent, folosindu-se explozibil pentru detonarea peretelui muzeului şi pătrunderea direct în sala de expunere, de unde într-un interval de cca. 2-3 minute, au spart vitrinele securizate cu ciocanele şi au dispărut cu cele patru exponate. Acţiunea infracţională s-a produs la ora locală 3.45, în ultima noapte de păstrare în cadrul muzeului, a doua zi exponatele urmând să fie pregătite pentru transportul de reîntoarcere către România”, a explicat asociația.

Ce măsuri trebuia să ia muzeul pe timp de noapte

În continuare, ANERSFR a precizat că muzeul, pe timp de noapte, era protejat doar de un sistem de alarmă conectat la poliția din Assen. De asemenea, ANERSFR vorbesc despre măsurile de securitate pe care muzeele trebuie să le ia, pentru a proteja exponatele.

„Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică din România trage un semnal de alarmă autorităţilor române, ministerelor de cultură şi afaceri interne cu privire la predarea unor obiecte de patrimoniu cu valori inestimabile, prin respectarea strictă a protocoalelor, cu asigurarea securităţii acestora pe timpul transportului, expoziţiei şi pentru păstrare acestora în condiţii de securitate, astfel încât exponatele foarte valoroase să fie închise în seifuri/camere de tip tezaur pe timpul nopţii.

Realizarea unei analize de risc la securitatea fizică indică practica prin care în muzee, se aplică redundanţa măsurilor de securitate şi anume: exponatele sunt închise în vitraje de siguranţă, există detecţie zonală şi perimetrală a clădirii precum şi supraveghere video cu operator în dispeceratul intern permanent, iar in situaţiile in care este vorba despre obiecte de patrimoniu cu valori inestimabile ce generează riscuri majore, este obligatorie paza înarmată permanentă şi măsuri compensatorii eficiente cum ar fi: sistemele cu ceaţă artificială pentru întreruperea activităţii infracţionale prin lipsa vizibilităţii în spaţiu”, continuă în comunicat.

Ajungând la managementul muzeului de față, ANERFSFR îl consideră deficitar, fiind vorba de o subdimensionare a măsurilor de protecţie a exponatelor de patrimoniu naţional şi crearea de vulnerabilităţi care au favorizat sustragerea facilă.

„În astfel de situaţii este obligatoriu a se respecta protocoalele de securitate privind transferul, expunerea şi păstrarea exponatelor de patrimoniu naţional cu aplicarea condiţiilor stricte, inclusiv prin desemnarea unor delegaţii de specialişti care să verifice condiţiile privind locul de expunere, păstrarea şi măsurile de securitate ce se impun”, încheie aceștia.