Ce-l aşteaptă pe Dragnea la închisoare. Filmul zilei în care a ajuns în spatele gratiilor

Liviu Dragnea 7 februarie 2016. FOTO inquam Photos

Liderul condamnat al PSD, Liviu Dragnea, îşi va petrece primele 21 de zile din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni în penitenciarul Rahova, în secţia de carantină şi observare.

Încă din prima zi de detenţie, îi vor fi efectuate examenele medicale şi vaccinările necesare, urmând că în perioada de carantină să aibă loc mai multe activităţi de evaluare şi intervenţie iniţială, o evaluare psihologică şi măsuri de informare şi documentare care să-l pregătească pentru perioada de detenţie. În aceste 21 de zile de detenţie, medicul penitenciarului urmează să stabilească starea sănătăţii şi a capacităţii de muncă, întocmindu-i o fişă medicală care, ca şi dosarul de penitenciar, îl va însoţi pe acesta pe toată durata executării pedepsei cu închisoare.

După terminarea perioadei de carantină şi observare, Liviu Dragnea urmează să execute restul pedepsei în unul dintre penitenciarele pentru Bucureşti, Rahova sau Jilava, unde urmează să i se stabilească şi regimul de executare al pedepsei. Decizia va aparţine unui judecător, însă potrivit legii, condamnaţilor cu pedepse de peste 3 ani li se aplică un regim închis, ceea ce i-ar permite lui Dragnea să presteze muncă şi activităţi educative sau culturale în afara penitenciarului sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului. Potrivit Codului Penal, Liviu Dragnea poate cere liberarea condiţionată după ce va executa 2/3 din pedeapsă, adică după 2 ani şi 4 luni. Mai exact în septembrie 2021.

„Marşul triumfal” spre Rahova

Liviu Dragnea a aşteptat sentinţa instanţei în dosarul „angajărilor fictive de la Protecţia Copilului din Teleorman” acasă. Decizia definitivă a Curţii Supreme care spune că Dragnea este vinovat de instigare la abuz în serviciu la venit în jurul orei 14.00. La scurt timp, instanţa supremă a emis un mandat de executare a pedepsei, ce a fost trimis apoi către Poliţie pentru a fi pus în aplicare.

În tot acest timp, în faţa blocului din strada Alexandru Constantinescu, unde are domiciliul Liviu Dragnea, s-au strâns jurnaliştii, dar şi mai mulţi protestatari care i-au strigat deja clasica urare „la puşcărie!”. Puţin după ora 16.00 poliţiştii din cadrul serviciului Urmăriri de la Poliţia Capitalei i-au comunicat telefonic liderului PSD că au primit mandatul de executare şi că urmează să sosească la reşedinţa acestuia. La ora 16.22, cu zece minute înainte ca maşina poliţiei să sosească, o maşină Skoda neagră cu geamuri fumurii, proprietatea liderului PSD, a ieşit din curtea casei fiind imediat urmărită în trafic de maşinile televiziunilor de ştiri. În trasmisie live pe toate canalele de ştiri, Skoda neagră în care se credea că se află liderul PSD, a urmat un traseu de circa 30 de minute prin zona Pieţei Victoriei şi străzile adiacente, fiind întâmpinată de către trecători cu semne obscene şi fluierături.

La ora 16.44, o altă maşină neagră, o Dacia Duster cu geamuri fumurii, ieşea din garajul lui Liviu Dragnea. Era maşina în care se afla liderul condamnat al PSD alături de doi ofiţeri ai Serviciului Urmăriri care îl ridicaseră de acasă. La 17.20, Dusterul negru ce-l transporta pe preşedintele Camerei Deputaţilor a intrt pe poarta penitenciarului Rahova în înjurăturile protestatarilor adunaţi în faţa închisorii şi acoperită cu hârtia igienică aruncată de aceştia.

Liviu Dragnea poate cere liberarea condiţionată după după 2 ani şi 4 luni, mai exact în septembrie 2021

Condamnarea decisă cu patru voturi „pentru” şi unul „împotrivă”

Decizia de luni a instanţei supreme pune astfel capăt unuia dintre cele mai mediatizate procese din istoria recentă care, prin puterea şi influenţa lui Liviu Dragnea, a afectat profund întreg sistemul judiciar. Trimis iniţial în instanţă în iunie 2016, Liviu Dragnea era acuzat de DNA că a intervenit, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale a două angajate de la Protecţia Copilului, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei judeţene a PSD. 

În 21 iunie, un complet de 3 judecători de la Curtea Supremă îl condamnă pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Audiat în faţa instanţei, liderul PSD a susţinut că nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului, că nu intra în atribuţiile sale şi că nici nu le cunoştea pe cele două angajate. În motivarea condamnării, judecătorii resping ca total necredibile declaraţiile acestuia, arătând că mărturiile a cel puţin 7 alţi inculpaţi sau martori colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman.

În faza de apel, procesul a fost amânat mai multe luni de zile pe baza unor chichiţe legale. La scurt timp după sentinţa de condamnare, coaliţia PSD-ALDE modifică legile justiţiei, eliminând prezenţa obligatorie din completele de 5 jduecători a preşedinţilor instanţei supreme. În lipsa normelor tranzitorii, curtea decide că prevederile se aplică de la începutul anului, şi repartizează dosarul lui Dragnea unui complet condus de vice-preşedintele Curţii, Iulian Dragomir, un judecător considerat extrem de exigent. Liderul PSD critică deschis această decizie, şi cu o săptămână înainte de primul termen Parlamentul sesizează Curtea Constituţională cu privire la aceasta. În noiembrie 2018, CCR îi dă câştig de cauză liderului PSD, într-o decizie ce duce la reluarea mai multor procese şi anularea condamnărilor unor nume grele, precum Elena Udrea sau Alina Bica. 

În martie 2019, la şase luni după primul termen iniţial, sunt audiaţi primii martori în acest dosar, termen la care avocaţii lui Dragnea cer anularea condamnării pe fond, pe motiv că aceasta nu a fost pronunţată de un complet specializat pe dosarele de corupţie. La doar câteva zile, Florin Iordache, delegat de Liviu Dragnea la conducerea Camerei Deputaţilor, sesizează CCR cu un posibil conflict constituţional pe această temă. Şefa Curţii Supreme atrage atenţia că o decizie în favoarea legislativului riscă să anuleze câteva sute de dosare de corupţie pronunţate de Instanţa Supremă. CCR amână de patru ori pronunţarea decizie în această speţă, fiind aşteptată să se pronunţe pe 5 iunie.

Judecătoarea care a vrut să-l salveze pe Liviu Dragnea,

Din cei 11 inculpaţi în acest dosar, doar Liviu Dragnea şi Florea Alesu, fosta şefă a Direcţiei de Protecţia Copilului Teleorman, au primit pedepse cu executare. Şi pentru aceasta din urmă instanţa a menţinut condamnarea la 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.

Completul de 5 judecători al Curţii Supreme care a pronunţat condamnarea lui Liviu Dragnea a fost format din judecătoarele Luciana Mera, Tatiana Lucia Rog, Simona Daniela Encean, Alexandra Iuliana Rus şi Rodica Aida Popa. Judecătoarea Alexandra Rus, considerată o apropiată a şefei CSM, Lia Savonea, este cea care a făcut opinie separată la sentinţa de condamnare a liderului PSD. Ea a cerut rejudecarea procesului de către un complet specializat. Unul dintre naşii de cununie ai judecătoarei Alexandra Rus este chiar Alina Ghica, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, o altă apropiată a Liei Savonea şi cea care a suspendat una din tragerile la sorţi a completelor de 5, una dintre multele decizii controversate şi favorabile liderului PSD