Ce conţin Legile Justiţiei, trimise de ministrul Tudorel Toader la CSM. Calendarul avizelor

Ministerul Justiţiei invocă, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, dar şi noile „realităţi şi nevoi ale sistemului judiciar“ care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu. Asta deşi Comisia Europenă se declara îngrijorată de faptul că planurile anunţate de Tudorel Toader ar putea afecta independenţa justiţiei în cazul în care ar intra în vigoare.

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a ajuns joi dimineaţă, la 8.30, la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce, miercuri dimineaţă, ministrul de resort Tudorel Toader anunţase că în cursul zilei va trimite propunerile membrilor consiliului.

„Trimit proiectul de lege la CSM, aştept să-l primim înapoi, îl trimit la Guvern şi de acolo începe procedura decizională. Ministerul Justiţiei este iniţiator, am pus în dezbatere principalele probleme", a arătat Tudorel Toader. 

La numai câteva ore de la momentul în care proiectul a ajuns la CSM, ministrul a primit o primă reacţie de la Inspecţia Judiciară. Prin purtătorul de cuvânt, instituţia a transmis că proiectul de lege dat publicităţii de Ministerul Justiţiei este în contradicţie cu poziţiile sale publice şi cu necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a instituţiei. 

„Am spus-o şi cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale, Inspecţia Judiciară ar trebui să se bucure de independenţă faţă de orice altă entitate. Conducerea Inspecţiei Judiciare atrage atenţia asupra faptului că simpla independenţă operaţională, pe care legea o prevede şi în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituţională, la care ministrul Justiţiei a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei”, a declarat Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare. 

Reacţia este practic o schimbare de poziţie, deoarece imediat după ce ministrul a anunţat propunerile pentru schimbarea legilor justiţiei, pe 23 august, reprezentanţii instituţiei anunţau că „apreciem intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare”. 

Calendarul avizării propunerilor

Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat calendarul avizării propunerilor de modificare a legilor justiţiei promovate de ministrul Tudorel Toader şi arată că până în 13 septembrie aşteaptă observaţiile magistraţilor şi că în ultima săptămânâ din septembrie va emite un aviz, pozitiv sau negativ, faţă de aceste propuneri.

Potrivit CSM, calendarul activităţilor interne aferente procedurii de avizare a acestui proiect de act normativ va presupune “consultarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, care sunt invitate să transmită Consiliului Superior al Magistraturii propunerile şi observaţiile pe marginea acestui proiect de lege până la dată de 13 septembrie 2017”, se arată într-un comunciat al CSM.

Urmează centralizarea tuturor acestor propuneri de către Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din cadrul CSM până la dată de 20 septembrie 2017.

Avizul consultative prevăzut de lege  urmează să fie emis de plenul CSM în ultima săptămâna a lunii septembrie 2017.

„A publicat, noaptea, ca hoţii, proiectele”

„Toader a publicat aseară, noaptea, ca hoţii, proiectele de modificare a legilor justiţiei fără să renunţe la nicio propunere din cele care distrug justiţia din România", a reacţionat şi europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Monica Macovei acuză faptul că „Reiese clar din modificări că PSD, prin alunecosul util Toader, vrea să controleze politic justiţia. Modelul Stănoiu – Năstase, când dosarele de corupţie se decideau la sediul de partid, este respectat întocmai şi chiar depăşit”. Cu doar câteva ore înainte, reprezentanţa Comisiei Europene în România se declara îngrijorată de faptul că planurile anunţate de ministrul Tudorel Toader ar putea afecta independenţa justiţiei în cazul în care ar intra în vigoare.

Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a mai subliniat că cel mai recent raport asupra justiţiei, publicat pe 25 ianuarie, a recunoscut progresele realizate de procurorii şi judecătorii din România în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi faptul că acestea reprezintă o dovadă a independenţei şi profesionalismului instituţiilor din sistemul judiciar. În acelaşi timp, a adăugat ea, raportul a subliniat clar faptul că orice măsuri care subminează aceste progrese vor avea impact asupra evaluărilor viitoare.

Toader invocă prevedri din MCV

Cu toate acestea, ministrul Justiţiei invocă în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile „realităţi şi nevoi ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.

Ministerul mai arată că prin această iniţiativă a încercat găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea şi organizarea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care realizează justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoştinţe profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate şi dedicare. În ceea ce priveşte eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete şi menţinerea în acest proces doar a Ministerului Justiţiei – instituţia care propune – şi a Consiliului Superior al Magistraturii – instituţia care poate refuza o singură dată motivat –, ministerul arată că atât selectarea candidaturilor, cât şi numirea în funcţie de către CSM trebuie să se realizeze într-un mod deschis, transparent şi bazat pe merite. 

Petiţie împotriva proiectului

O petiţie împotriva proiectului de modificare a legilor Justiţiei propus de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost lansată pe platforma petitieonline.com. Iniţiatorii acesteia susţin că proiectul „lezează grav independenţa justiţiei” şi că cele mai grave propuneri ale ministrului Justiţiei sunt: trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, excluderea preşedintelui din procedura de numire a şefilor de parchete, înfiinţarea unei direcţii de anchetare a magistraţilor şi posibilitatea ca un procuror-şef să infirme un act al procurorului pe fond. Luni a fost lansată o altă petiţie, aceasta fiind una de susţinere a proiectelor de legi propuse de ministrul Justiţiei, iniţiatorii acesteia considerând că propunerile sunt „făcute cu bună credinţă şi sunt bune”. Acea petiţie strânsese până joi peste 1.700 de semnături.

Care sunt principalele propuneri

Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicat miercuri seara pe site-ul Ministerului Justiţiei, prevede că preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. 

De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului- şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii. Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este neschimbată faţă de cea prezentată săptămâna trecută de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege. Preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. 

Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet. Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani. În ceea ce priveşte însă numirea şefilor principalelor parchete din România, preşedintele este eliminat din procedură aceştia fiind numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei. 

În prezent, legea prevede că procurorii-şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM. La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuza o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii-şefi ai principalelor parchete. Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.