CCR a admis, parţial, sesizarea Înaltei Curţi cu privire la transferul magistraţilor şi la reducerea vechimii pentru procurorii DNA şi DIICOT

Imagine: Adevărul

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT.

Judecătorii constituţionali au admis sesizarea în legătură cu reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii pentru procurorii DNA şi DIICOT, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.

În ceea ce priveşte principiul bicameralismului, instanţa constituţională a respins sesizarea instanţei supreme.

CCR a luat în discuţie, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT. 

Ce au scris magistraţii de la ICCJ în sesizare 

Secţia Unită de la ICCJ a decis sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Modificările adoptate de către Senat reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

Reţeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane, care include 13 organizaţii civice, a cerut CCR respingerea sesizării ICCJ, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la DNA şi DIICOT.

Memoriul trimis la CCR de 13 ONG-uri 

Cele 13 organizaţii civice au transmis CCR un memoriu amicus curiae, alăturându-se, astfel, DNA şi DIICOT, care afirmă că în perioada 2017-2021 cele două instituţii au avut dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.

Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în DNA şi DIICOT ar duce la:

• o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt,
• la creşterea riscurilor pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni
• la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri, arată DNA şi DIICOT în memoriul amicus curiae trimis CCR şi susţinut de Reţeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane.

Conform sursei citate, creşterea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DIICOT/DNA de la 6 ani la 8 ani şi apoi de la 8 ani la 10 ani a determinat reducerea bazei de selecţie a candidaţilor ce ar fi putut participa la procedurile de numire şi a dus la existenţa unui număr foarte mare de posturi vacante.