Cât de real este riscul unui atac terorist de amploare. Avertismentele experţilor, după semnalul de alarmă tras de SRI

Experţii atrag atenţia că riscul unui atentat terorist major în Europa este cât se poate de real

Statul Islamic pregăteşte un atac de mari proporţii, inedit, care s-ar putea declanşa oriunde. Este avertismentul dat de SRI, care atrage atenţia asupra unui fenomen de mare amploare: islamizarea radicalizării. Analiştii militari arată că ameninţarea unui atac terorist de mare amploare în Europa este reală, dar sunt de părere că România nu se numără printre posibilele ţinte.

Terorismul în Europa a devenit o realitate nedorită, iar riscul unor atacuri de mare amploare este extrem de mare. Asta pentru că Statul Islamic, considerat de şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, generalul Sorin Gabriel Cozma, drept „o mutaţie genetică” a Al-Qaeda, a dus terorismul la un nou nivel.

„Al-Qaeda îşi conduce franşizele de la distanţă, practică un management pasiv. Daesh se implică în viaţă de zi cu zi, face transfer de know-how şi resursă umană către franşiză, practică management activ“, a explicat generalul, menţionând şi că „Al-Qaeda încearcă, în ultima vreme, să evite atentatele ce pot conduce la victime musulmane sau civile“, în timp ce „Daesh acţionează cu o violenţă nejustificată, nediscriminând între cei vizaţi de atentate“.
„Daesh e cel mai puternic brand creat de terorism“, a mai afirmat generalul Cozma. Vorbind despre ceea ce poate urma, el a afirmat că „se trece, treptat, de la radicalizare islamică la islamizarea radicalizării“, iar „indiciile arată că Daesh pregăteşte un atac de mari proporţii, inedit“.

Generalul Sorin Gabriel Cozma a lansat acest avertisment într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri la Festivalul de film istoric de la Râşnov.

Ce spun experţii militari

Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ recunosc că riscul unui atac terorist de amploare este cât se poate de real, dar România nu s-ar număra printre ţintele favorite ale islamiştilor. „Avertismentul se referă la Europa în general, iar la ora actuală dacă noi am privi doar prin prisma unei formule ce se leagă doar de ţara noastră am greşi. Noi suntem în Europa, vrem, nu vrem. Că nu suntem cu toate drepturile, asta e altceva. Facem parte din aceeaşi abordare. Se poate orice, dar e dificil de spus ce ar putea să fie sub această conotaţie de inedit“, a declarat Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe.

Analistul spune că sunt greu totuşi de anticipat mutările viitoare ale jihadiştilor, serviciile secrete din Occident neavând surse de informaţii precise. „Singura chestiune care poate fi spusă este că poate fi ceva ce nu s-a mai întâmplat sau ceva care nu s-a mai produs în sensul acesta. Aici lucrurile sunt discutabile, pornind de la faptul că niciodată sursele nu sunt precise. De aceea, cea mai elegantă formă este să spui inedit atunci când sursele nu pot să te ducă la o concluzie sigură. Orice poate fi contracarat, după cum nu există ceva care să nu fie contracarat. Problema este când reuşeşti să faci acest lucru. Este evident că un atac poate să fie contracarat, dar se pune problema cât de bine şi care este costul acelui atac. Mă gândesc, în primul rând, la un cost moral“, afirmă Talpeş.

De la radicalizare islamică la islamizarea radicalizării

Ioan Talpeş arată că la fel de real ca riscul unui atentat terorist major este tendinţa de radicalizare, care capătă noi valenţe pe fondul intensificării atacurilor jihadiste în Europa.
„Cred că este un proces aflat în desfăşurare şi sunt de acord cu asta. Cu atât mai mult cu cât nu terorismul este scopul. Terorismul este un instrument, un instrument într-un proiect care este legat de islam. Asta nu înseamnă că islamul se identifică cu terorismul. Dar este evident că sunt acele secţii, acele formule din islam care profesează aşa ceva“, arată Ioan Talpeş.
O cauză a acestei situaţii este eşuarea comunicării dintre cele două lumi: cea islamică şi cea creştină.

„Eu cred că suntem lumi paralele şi că lumile acestea paralele n-au găsit calea reală de comunicare. Ne aflăm încă într-un derapaj în materie de relaţionare evidentă, pentru că nu poţi să judeci nimic fără să iei în calcul Primăvara arabă, inclusiv intervenţiile din nordul Africii, din Orientul Mijlociu, care dau destule argumentări“, a mai spus Ion Talpeş.

Islamismul stimulează mişcările radicale

Şi sociologii sunt de acord cu tendiţa de radicalizare accentuată pe fondul atentatelor tot mai numeroase ale jihadiştilor.

„Mişcarea islamică duce, practic, la o accentuare a mişcărilor radicale care sunt neislamice, care existau oricum în lume şi care în momentul ăsta acţionează congruent cu Statul Islamic, merg în aceeaşi direcţie. Practic, multe atacuri n-au avut legătură cu Statul Islamic, au venit pe fondul unor boli psihice ale unor indivizi radicalizaţi din alte motive. Aşa cum a fost cazul, mai îndepărtat, al lui Anders Breivik, din Norvegia. Dar impulsul dat de Statul Islamic de a promova teroarea, de a promova agresivitatea la nivel social încurajează celelalte grupuri radicale, astfel încât acestea tind indirect să servească scopurilor ISIS. Induc teroarea pe care ISIS o vizează la nivel social“, a explicat prof. univ. Daniel David, de la Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca. 

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu arată că, din păcate, radicalizarea este identificată cu islamul, ceea ce nu este adevărat.

„Nu toate radicalizările au o componentă islamică, ca de exemplu cazul atentatului de la Munchen, care nu a putut fi legat de islam. Radicalizarea ia forma islamului, din păcate unii o identifică cu islamul, ceea ce nu este corect. Dar la nivel de mental colectiv, oamenii văd în islam terorism. E foarte greşit. Eu am apreciat, de exemplu, reacţia comunităţii musulmane din Franţa, când musulmani au participat la slujbele catolice, tocmai pentru a alunga orice fel de identitate între islam şi terorism. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Mai ales că musulmanii sunt foarte stricţi. Noi creştinii intrăm şi în sinagogi, în moschei, dar musulmanii nu intră în biserici niciodată“, a arătat Mihai Copăceanu.

Europa se aşteaptă la un atac devastator

Serviciile secrete americane cred că gruparea teroristă Stat Islamic se foloseşte de atacurile de mică amploare din ultimele săptămâni, pentru a pune la punct un atentat de amploare în Europa. Şeful FBI a avertizat că ISIS va intensifica atacurile din afara Siriei, pe măsură ce pierde teren în fieful său din Orientul Mijlociu.  Oficiali din serviciile secrete americane, citaţi de  Wall Street Journal, cred că atacurile din Franţa şi Germania au fost orchestrate, nu doar inspirate de ISIS. Explicaţia e pe cât de simplă pe atât de îngrijorătoare: teroriştii vor să ţină forţele de securitate europene ocupate, pentru a-şi putea muta mai uşor militanţii pe continent, în pregătirea unui atentat cu consecinţe devastatoare.

Şeful FBI, James Comey, vorbeşte chiar de o diasporă teroristă, care ar reprezenta  o ameninţare reală şi de durată penrtru securitatea Occidentului. Duminică, şeful poliţiei londoneze, Bernard Hogan-Howe, a declarat că Marea Britanie nu este protejată pe deplin împotriva terorismului şi un atac similar celor produse recent în Europa continentală este o problemă de „când, nu de dacă“.

Ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, îşi propune să accelereze planurile care să permită intervenţia armatei în caz de alertă internă gravă sau de atac terrorist.
Ursula von der Leyen a declarat că trebuie să se stabilească rapid corelarea corespunzătoare a competenţelor şi a lanţului de comandă între corpul poliţiei — de care răspund landurile — şi armata, aflată în subordinea guvernului federal.

Încă de la jumătatea lunii iulie, Von der Leyen a vorbit despre posibilitatea de a autoriza intervenţia armatei în interiorul ţării, în caz de alertă teroristă generalizată la nivelul întregii Europe.

Un atac la 84 de ore

Europa a fost zguduită în ultimii doi ani de numeroase atentate teroriste.443 de persoane au murit în urma atacurilor, iar alte câteva sute au fost rănite.Anul acesta s-a remarcat o accelerare a atacurilor revendicate de  ISIS în Europa şi în afara acesteia - din Turcia, în Bangladesh şi din Statele Unite ale Americii în Indonezia. Potrivit grupului IntelCenter, care urmăreşte actele de terorism, a consemnat câte un atac semnificativ regizat sau inspirat de ISIS la fiecare 84 de ore, începând cu 8 iunie, în oraşe în afara zonelor de război din Irak, Siria, Sinai (Egipt) şi Libia, notează  CNN.

Iulian Chifu: România nu este o ţintă valoroasă pentru ISIS

Analistul militar Iulian Chifu afirmă că, teoretic, şi România poate deveni o ţintă a atentatorilor, dar acest lucru este destul de puţin probabil. Asta pentru că ţara noastră nu este o ţintă valoroasă.
„Oricine poate fi o ţintă. Odată ce suntem membri ai NATO şi ai Uniunii Europene, este evident că suntem o ţintă. Nu suntem însă o ţintă valoroasă, suntem o ţintă slabă. Din punctul ăsta de vedere este un lucru foarte clar. Preferabil pentru ISIS este un atac terorist cu impact, într-o capitală a unui stat mare din Uniunea Europeană, eventual membru al Consiliului de Securitate, cum ar fi Franţa sau Marea Britanie. Altceva este să faci un atentat în România, pe dreapta. Nu cred că în mod direct suntem ţintă, iar probabilitatea unui atac este redusă. Chiar dacă suntem membri ai Coaliţiei Anti-ISIS“, a declarat Iulian Chifu.

Analistul arată că în favoarea României sunt mai mulţi factori, printre care şi controlul strict al armamentului.
„Nu suntem nici stat post-colonial, nu avem nici resortisanţi care au plecat în Siria. Nu prezentăm caracteristicile primare ale unei situaţii de risc, dincolo de evidenta noastră apartenenţă la Occident în modul general. Au fost jihadişti care au tranzitat România. Un alt avantaj al României este controlul strict al armamentului. Accesul la arme şi explozibili este controlat foarte bine de autorităţi. Riscul unui atentat nu este zero, dar este redus“, a concluzionat expertul.