Cârciuma falimentată de Caragiale, scoasă la vânzare: „Se bea mult, dar se plătea puțin”. Cu cât se vinde clădirea-monument istoric
0Cârciuma din zona Gării Buzău care a aparținut, în perioada noiembrie 1894 - noiembrie 1895, dramaturgului Ion Luca Caragiale, imobil declarat monument istoric, a fost scoasă la vânzare.
Imobilul numără cinci camere, un beci domnesc cu boltă, în suprafață de 60 de metri pătrați și, în ciuda vârstei sale, are dotări în pas cu vremurile moderne.'Proprietar. Preț 315.000 de euro. 5 camere la nivel de pensiune (cu toate dotările) + 2 spații comerciale. Spațiu comercial P+1+M cu amprenta la sol de 110 mp, potrivit Agerpres.
Clădirea are și beci domnesc cu bolta în suprafață de 60 mp. La parter sunt 2 spații comerciale (cu clienți în acest moment). La etajul 1 sunt 2 dormitoare dotate cu baie proprie + 1 garsonieră (cameră +chicinetă+baie) + cameră tehnică. La mansardă sunt 2 camere, fiecare cu baia ei.
De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit o covrigărie care folosea o tehnică veche pentru producerea covrigilor, prin intermediul cuptoarelor pe tule din pământ.
„A fost și ultima covrigărie cu cuptor pe tule de pământ care a funcționat până în jurul anului 2015. Din 2003 o au părinții mei, aici a funcționat o covrigărie în perioada aceasta, de fapt, acolo a funcționat în acest regim cam din anul 1997”, a declarat proprietarul imobilului, Valentin Radu.
Istoria imobilului este însă strâns legată de marele dramaturg român, I.L.Caragiale, cel care a deținut-o pentru o scurtă perioadă de timp, și în care a funcționat restaurantul gării.
În „Istoria literaturii române de la origini și până în prezent”, G. Călinescu scrie: „Lui Caragiale îi veni gustul, având drept pildă pe Dobrogeanu-Gherea, să se apuce de negustorie. (...) Desigur că la mijloc au fost nevoia și poate dorința de a scandaliza și mustra în chipul acesta societatea. (...). După ce deschise și închise, la fel de repede, berăria din Gabroveni (1893), în martie 1894, Caragiale e la Iași unde se interesează <asupra putinței de a deschide acolo o berărie>. Nu reuși la Iași, dar deschise din nou ><Berăria Academică, Bene Bibenti> pe strada Sf. Nicolae - Șelari nr.2 din București. Ghinionist cum se considera, nici aceasta nu îi fu de prea mare ajutor. Așa ajunse, plin de speranțe, în toamna anului 1894 la Buzău, unde concesionă restaurantul gării”, scrie în cartea sa, „I.L.Caragiale comersant la Buzău”, scriitorul buzoian Nicolae Peneș.
Cum a reuşit Caragiale să falimenteze cârciuma
Aventura lui Caragiale în lumea afacerilor s-a îndreptat rapid spre un dezastru, din cauza caracterului său bonom. Cella Delavrancea, în „Dintr-un secol de viaţă”, scria că „se bea mult la berăria lui Caragiale, dar se plătea puţin, şi numeroşi erau cei care spuneau la revedere, nene Iancule, fără să achite consumaţia”.
„Clienţii lui Caragiale din gara din Buzău nu erau nici moftangii, nici chilipirgii, dar nici buni platnici. Doar că s-a mai îmbogăţit literatura română cu un catren al marelui dramaturg, care făcea haz de necaz: Îl admir pe Caragiale/ Negustor de băutură/ Face şi literatură/ Însă... nu face parale/ Semnat I.L. Caragiale”, scrie istoricul Ion Bulei, despre experienţa dramaturgului ca negustor în Buzău.
Un alt motiv al eşecului în afaceri ţine şi de contextul în care Caragiale face investiţia, Buzăul fiind în acea vreme un târg sufocat de cârciumi şi terase. „O urbe ciucure de hoteluri, restaurante, cârciumi, cafenele. Abia se deschisese aici hotelul Europa, de lux, mai era în piaţa Dacia cârciuma Butoiul Naţional, era şi hala de bere, unde lumea se strângea la taclale, dar şi hotelurile Moldavia, Mateescu, Concordia, Transilvania, plus grădinile publice în care se auzea muzica militară, iar în alte locuri taraful de lăutari”, scrie Nicolae Peneş.
Imobilul în care a funcționat restaurantul este declarat monument istoric, astfel încât, înainte de a fi vândut, Ministerul Culturii va trebui să își exercite dreptul de preempțiune.
„În această casă a locuit Ion Luca Caragiale între 1894-1895”, se poate citi pe unul dintre pereții clădirii.
Se încarcă comentariile...
