Bucureşti, locul 3 în Europa şi 11 în lume la aglomeraţia din trafic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trafic Bucureşti FOTO Mediafax
Trafic Bucureşti FOTO Mediafax

Bucureştiul a fost devansat de Moscova şi Istanbul în topul celor mai aglomerate oraşe europene din punct de vedere al traficului auto, după cum arată indexul de trafic al companiei TomTom, lider global în materie de navigaţie şi hărţi, realizat pe datele din ultimele trei luni.

La nivel global, capitala României ocupă locul 11, în scădere un loc, în condiţiile în care oraşele aflate pe primle zece poziţii au populaţii de peste 8 milioane de locuitori.

Potrivit datelor colectate de cei de la compania TomTom, care analizează traficul din 403 de oraşe din 56 de ţări, bucureştenii petrec cu 48% timp suplimentar în trafic în fiecare zi, în condiţiile în care media din Moscova, oraş cu o populaţie de peste 12 milioane de locuitori, ajunge la 57%, iar cea din Instanbul, cu o populaţie de peste 15 milioane, ajunge la 53%. Alte oraşe aglomerate din Europa sunt  Saint Petersburg (47%), Kiev (46%) Bruxelles (37%), Londra (37%) şi Paris (36%).

În Bucureşti, cele mai aglomerate perioade ale zilei sunt dimineaţa, când şoferii pierd în trafic cu 89% mai mult timp, şi seara, cu o medie de 94%. În general, bucureştenii pierd aproape 30 de minute blocaţi în trafic, dimineaţa şi seara. Anul trecut, cea mai aerisită zi pe şosele a fost duminica de 8 aprilie, iar ziua cu cele mai multe blocaje pe străzile din Capitala a fost 5 decembrie. Spre exemplu, miercuri 5 iunie, la ora 14.00 în Bucureşti erau nu mai puţin de 113 blocaje în trafic cu o lungime totală de 76,7 km.

Infrastructura nu este o prioritate a actualei administraţii

Potrivit specialiştilor din domeniu, dezvoltarea infrastructurii şi rezolvarea problemei din trafic nu au reprezentat o prioritate nici pentru actuala administraţie a Capitalei. „La noi problema infrastructurii nu a reprezentat o prioritate, nu au fost alocate fondurile necesare iar atragerea de fonduri europene merge extrem de greu. Sunt lucruri ce trebuie făcute imediat, de mâine, însă e o utopie, pentru că nu părem capabili de a realiza priorităţile urgente. Pe termen mediu, adică 2-5 ani, principala prioritate este dezvoltarea transportului în comun, şi în principal material rulant nou. E greu să mai investim bani în aceste tramvaie vechi de 30 de ani. Ca rezultate notabile, singurele de altfel pentru actuala administraţie, sunt achiziţia celor 400 de autocare turceşti şi licitaţia pentru cele 100 de tramvaie noi – rezultate cu cântec, licitaţia a fost contestată iar problemele autocarelor turceşti sunt deja bine cunoscute. Problema este că nu ne trebuie 400 de autocare, ci undeva la 2000. O altă prioritate ar fi adaptarea infrastructurii existente la nevoile reale, adică, benzi pentru transportul în comun, bicilclete, acolo unde e cazul, unde avem bulevarde cu 3 benzi. Ne trebuie şi parcări în cartiere, ca să eliberăm prima bandă ocupată de maşini. La fel de importantă este şi linia de centură, care însă nu rezolvă problema traficului radial, dinspre centură spre centru. Trebuie dezvoltate alternative astfel încât oamenii să-şi lase maşinile acasă, transportul în comun trebuie să devină o alternativă civilizată şi reliable. Actuala adminsitraţie, dincolo de ce am notat, nu a mai dezvoltat nimic. Nu a terminat pasajul de la Nicolae Grigorescu, unde de 2 ani se chinuie cu relocarea liniilor de înaltă tensiune, Virtuţii nu este încă gata deşi au promis asta din 2017, şi nici anul acesta nu va fi pentru că exproprierile nu au fost rezolvate”, a declarat Ionuţ Ciurea, vicepreşedinte şi director al Asociaţiei Pro Infrastructură. 

În opinia acestuia, în ceea ce priveşte soluţiile pe termen lung, singura alternativă rămâne dezvoltarea liniilor de metrou. „Bucureştiul nu a ajuns în situaţia Londrei, unde gradul de dezvoltare a atins o limită a infrastructurii. Pe termen lung singura soluţie viabilă rămâne dezvoltarea infrastructurii de metrou, problema fiind acea că este scump ca dracu. Vorbim de circa 100 de milioane de euro pe km. Noua magistrală, Drumul Taberei-Eroilor, care are aproape 7 km a costat 660 milioane de euro, la care s-au mai adăugat încă 40. Pentru comparaţie o autostradă de munte costă undeva între 20/30 de milioane de euro”, a completat Ionuţ Ciurea.

„Nu doar că actuala administraţie nu a făcut nimic, dar s-au făcut paşi înapoi. Soluţii sunt, iar dezvoltarea transportului public este prioritatea principală. Asta înseamnă benzi unice cu semafoare sincronizate, piste biciclete şi trotuare pentru pietoni. Nu doar că nu s-a întâmplat nimic, dar planul de mobilitate urbană a fost ignorat complet. Iar când au avut câte-o idee bună, cu benzile unice pentru transportul în comun, au omorât-o prin proasta implementare. În rest au fost numai idei pentru secolul trecut, precum voucherele pentru benzină, idee care nu face decât să amplifice problema traficului”, este de părere şi Roxana Wring, consilier general din partea USR.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite