BNR consideră că România nu este pregătită pentru trecerea la euro. Mugur Isărescu: „Câțiva ani buni ne trebuie”
Banca Națională a României a prezintat joi, într-o conferință de presă susținută de guvernatorul Mugur Isărescu, noul Raport trimestrial asupra inflației. România nu este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului.

UPDATE 14.30 BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele acestui an
BNR a majorat prognoza de inflație pentru sfârșitul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, în contextul efectelor secetei și caniculei, dar și al dificultăților privind producția de energie electrică. BNR a revizuit în creștere și prognoza de inflație pentru finalul anului 2027, estimând o rată anuală a inflației de 3,4%, față de 2,9% cât anticipa anterior. Cu toate acestea, banca centrală menține perspectiva unei scăderi treptate a inflației, după corecția puternică așteptată în trimestrul al treilea din 2026.
Potrivit lui Mugur Isărescu, scăderea va fi susținută în principal de dispariția efectelor statistice asociate majorării TVA, accizelor și prețurilor la energia electrică. Inflația ar urma să aibă o evoluție ușor fluctuantă în ultimele luni ale acestui an, după care să își reia tendința descendentă pe parcursul lui 2027.
Totodată, banca centrală avertizează că energia și condițiile meteorologice nefavorabile rămân factori de risc pentru evoluția prețurilor. Canicula și seceta au afectat producția de energie electrică, iar problemele din sectorul energetic se pot transmite în economie și, în special, asupra prețurilor alimentelor.
În raportul prezentat joi, BNR estimează că deficitul de cerere va continua să se adâncească în perioada următoare, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice globale, ceea ce va contribui la temperarea presiunilor inflaționiste. Banca centrală se așteaptă ca inflația să reintre în intervalul asociat țintei în trimestrul IV al anului 2027.
UPDATE 13.00 România nu este pregătită pentru trecerea la euro
Potrivit lui Mugur Isărescu, prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3%, iar stabilirea unui calendar realist pentru trecerea la moneda europeană este, în acest moment, prematură.
„Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită și prioritatea este să facem această corecție fiscală”, a afirmat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că România trebuie să demonstreze că poate menține indicatorii economici în limitele necesare și să ajungă, mai întâi, la un deficit bugetar de sub 3%. El a avertizat că nu este suficient ca țintele să fie atinse temporar pentru ca România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.
Isărescu a amintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare la UE adoptarea monedei euro atunci când va îndeplini condițiile necesare și că, spre deosebire de Marea Britanie sau Danemarca, nu are un statut care să îi permită păstrarea permanentă a monedei naționale.
RAPORT BNR Scumpirile se vor accentua doar temporar, la vară, proiecţia pentru sfârşitul lui 2013 rămâne la 3,5%„Nu avem altă alternativă. (...) O discuție este să vedem când să o facem, când să începem discuțiile. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a spus guvernatorul.
Isărescu: „Câțiva ani buni ne trebuie”
Guvernatorul BNR a precizat că, în trecut, banca centrală a pregătit inclusiv structura administrativă necesară trecerii la euro. Până în 2018 au avut loc la BNR ședințe ale Comitetului de Trecere la Euro, fiind analizate inclusiv aspecte logistice privind introducerea monedei europene și distribuirea numerarului.
Procesul a fost însă întrerupt, iar tentativa din perioada 2013-2014 nu a mai fost concretizată, în ciuda faptului că România îndeplinea atunci criteriile necesare. Contextul european era nefavorabil, pe fondul crizei Greciei și al incertitudinilor privind viitorul zonei euro.
În prezent, Isărescu consideră că România mai are nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o situație fiscală compatibilă cu adoptarea euro. „Să mă întrebați pe mine, probabil că câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie. Deci, oricum, după alegerile din 2028”, a declarat guvernatorul BNR.
El a respins ideea stabilirii, în acest moment, a unui termen precis, după ce unele estimări au indicat cinci sau chiar zece ani. În opinia sa, România ar trebui mai întâi să ia o decizie politică și să stabilească un calendar asumat la nivelul Parlamentului, urmat de măsuri care să permită menținerea indicatorilor economici în limitele cerute pentru adoptarea monedei europene.
„Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm o monedă. Nu. Este un proces politic complicat. Are componente și politice, și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a subliniat Mugur Isărescu.
Banca Națională a României prezintă joi Raportul trimestrial asupra inflaţiei
„În şedinţa de astăzi (luni - n.r), Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor. Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale - şi se va restrânge treptat ulterior”, se arată în comunicat.
BNR a revizuit în creștere prognoza pentru inflația de la sfârșitul acestui an, de la 3,9% la 5,5%. Pentru finalul lui 2027, banca centrală estimează o rată a inflației de 2,9%.
Noile estimări vor fi prezentate joi de Mugur Isărescu, odată cu publicarea Raportului asupra inflației, ediția august 2026.




















































