Augustin Lazăr respinge acuzaţiile că ar fi făcut poliţie politică: „Vizează decredibilizarea mea”

FOTO: Inquam Photos/ George Călin

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, respinge acuzaţiile care i s-au adus marţi, cum că ar fi facut poliţie politică şi susţine că atacurile din ultimele zile vizează decredibilizarea sa şi destabilizarea Ministerului Public.

„Resping categoric afirmaţiile nefondate lansate în spaţiul public, în cursul zilei de azi, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aş fi făcut poliţie politică”, se arată în comunicatul emis de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), remis ziare.com. 

În susţinerea declaraţiei sale, Augustin Lazar invocă adeverinţele emise pe numele său de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

„Această dezinformare este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu exista documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii”, a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general consideră că atacurile din ultimele zile vin în contextul candidaturii sale pentru un nou mandat şi vizează atât decredibilizarea sa, cât şi destabilizarea Ministerului Public.

„Faţă de cele expuse anterior, apreciez că atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmăresc atât decredibilizarea mea în calitate de procuror general cât şi destabilizarea Ministerului Public”, a precizat Augustin Lazăr.

El face precizări şi despre acuzaţiile aduse în ultimele zile că ar fi luat decizii în privinţa unui dizident comunist pe vremea când era procuror membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

„Cu referire la acest aspect, precizez că rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 - 60 din Codul penal din 1969 (îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se execută şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară), verificare ce privea toţi condamnaţii penitenciarului care îndepliniseră o parte a pedepsei prevazută ca fracţie obligatorie şi care avea un caracter strict juridic. Instituţia liberării condiţionate este reglementată similar şi în prezent (art. 99 şi următoarele din Codul penal şi, respectiv, art. 587 din Codul de procedură penală), cu menţiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător”, a explicat Augustin Lazăr.

În finalul declaraţiei de presă, procurorul general al României a preciazat că de-a lungul întregii sale cariere profesionale, „activitatea desfaşurată în calitate de procuror a fost circumscrisă respectării stricte a dispoziţiilor legale, fără a fi afectată de influenţe de natură politică”.