AUDIO Cum vânează FBI piraţii online din România

0
0

Principalul serviciu de contrainforma┼úii al Statelor Unite a deta┼čat o echip─â la Bucure┼čti pentru a contracara atacurile informatice ale pira┼úilor rom├óni.Unul dintre agen┼úii speciali FBI, Michael Eubanks, ├«i amenin┼ú─â pe hackeri rom├óni: ÔÇ×┼×tim de unde s─â v─â lu─âm! Cred c-ar fi surprin┼či s─â afle c├ót de multe informa┼úii avem!ÔÇť.

Colaborarea rom├óno-american─â ├«n domeniul fraudei online a ├«nceput ├«n 2003, c├ónd FBI ┼či-a trimis oameni la Bucure┼čti pentru a purta discu┼úii cu poli┼úi┼čtii ┼či politicienii rom├óni pe tema fenomenului infrac┼úional. La ora actual─â, ├«n Rom├ónia sunt deta┼ča┼úi permanent trei agen┼úi FBI ┼či doi agen┼úi ai Secret Service, sprijini┼úi informa┼úional de c─âtre o unitate din cadrul FBI care se ocup─â exclusiv de cazuri care ├«┼či au r─âd─âcinile ├«n Rom├ónia.


VIDEO Hackeri de V├ólcea ÔÇ×deconecta┼úiÔÇť de FBI

R├ómnicu V├ólcea: Cei de 34 hackeri prezenta┼úi Tribunalului pentru arestare ÔÇ×vindeauÔÇŁ iahturi ┼či ma┼čini de lux

CLICK AICI pentru a vedea citatele de neuitat din convorbirile celor 1.000 de interlopi ascultaţi de SRI
Peste 100 de hackeri români, arestaţi în SUA

Agentul special Michael Eubanks (41 de ani) a fost ├«n ultimii ┼čapte ani de nenum─ârate ori ├«n Rom├ónia pentru a ajuta la instrumentarea unor cazuri ├«n urma c─ârora o mul┼úime de infractori rom├óni au fost condamna┼úi la ├«nchisoare de c─âtre tribunalele din ┼úar─â sau au fost extr─âda┼úi ├«n Statele Unite. ├Äncep├ónd din luna mai a acestui an, Eubanks va fi deta┼čat pe termen lung pe l├óng─â Ambasada SUA, urm├ónd a se ocupa de cazurile de infrac┼úionalitate informatic─â care aduc prejudicii cet─â┼úenilor sau companiilor americane.

Spre deosebire de escrocheriile ÔÇ×de mod─â veche", spune Eubanks, frauda online nu cunoa┼čte frontiere statale. De multe ori, suspectul aflat ├«n centrul unui caz se afl─â ├«n Rom├ónia, dar victima ┼či dovezile se afl─â ├«n Statele Unite, a┼ča c─â e nevoie de o colaborare str├óns─â ├«ntre poli┼úi┼čtii rom├óni ┼či cei americani. Bine├«n┼úeles, adaug─â agentul FBI, ca ┼či multe alte ┼ú─âri din lume, Rom├ónia ar avea nevoie de mai mul┼úi lucr─âtori de poli┼úie dec├ót are acum pentru a instrumenta absolut toate cazurile de infrac┼úionalitate informatic─â cu care se confrunt─â.

Tipuri de fraud─â informatic─â

Conform unui raport dat publicităţii vara trecută de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, criminalitatea informatică din ţara noastră are un caracter predominant financiar.

l Hackeri. Dac─â ├«n primii ani dup─â 1989, presa rom├óneasc─â ┼či interna┼úional─â scria despre arest─âri ocazionale de unor studen┼úi care se ├«ndeletniceau cu accesarea neautorizat─â a unor re┼úele informatice pentru amuzamentul propriu (a┼ča-numi┼úii hackeri), ├«n ultimii ani se vorbe┼čte tot mai mult de grup─âri infrac┼úionale rom├óne┼čti extrem de bine organizate care deruleaz─â opera┼úiuni complexe de fraud─â informatic─â.

Tipul de escrocherie online cel mai frecvent asociat cu Rom├ónia este organizarea licita┼úiilor frauduloase, ├«n urma c─ârora clien┼úi din ├«ntreaga lume r─âm├ón ┼či f─âr─â bani, ┼či f─âr─â produsele cump─ârate pe Internet.
l Phishing. Acest tip de fraud─â presupune copierea site-ului unei institu┼úii financiare sau administrative cu scopul de a determina clientul s─â-┼či introduc─â informa┼úiile personale ├«ntr-un formular online. Acest furt de identitate este deseori urmat de deschiderea unui cont de carte de credit pe numele victimei.

l Skimming┬á Al treilea tip de fraud─â informatic─â la care Rom├ónia exceleaz─â, a┼ča-numitul skimming, const─â ├«n ├«nregistratul ilegal al datelor introduse ├«ntr-un bancomat de c─âtre un client. Pe fondul ├«nmul┼úirii acestor tipuri de infrac┼úiuni, Parlamentul rom├ón a dat o lege ├«n 2003 prin care criminalitatea informatic─â este pedepsit─â cu ├«nchisoare de p├ón─â la 15 ani.

Organizarea reţelelor

Agentul special FBI Eubanks a avut prilejul de a observa m─ârirea ┼či dec─âderea multor re┼úele rom├óne┼čti de infrac┼úionalitate informatic─â. Fiecare membru al unei asemenea grup─âri, spune el, are rolul s─âu clar stabilit. ├Äntr-o re┼úea tipic─â de aproximativ 30 de membri, doar trei sau patru persoane au abilit─â┼úi informatice de nivel ├«nalt. ├Änc─â patru sau cinci ┼čtiu s─â se foloseasc─â de un computer pentru a pune pe ro┼úi opera┼úiunea frauduloas─â. Exist─â apoi c├óteva persoane care se ocup─â de falsificarea de documente (pa┼čapoarte, extrase financiare, etc.). Restul membrilor primesc diferite sarcini punctuale: efectuarea unui transfer bancar, ridicarea unor bani, furtul unei c─âr┼úi de credit ┼či a┼ča mai departe.

Ace┼čtia din urm─â sunt uneori ┼čoca┼úi s─â afle c─â sunt acuza┼úi de apartenen┼ú─â la o grupare de crim─â organizat─â. Conform lui Eubanks, unii cred c─â dac─â tot ce fac e s─â ridice 2.000 de dolari de la Western Union, n-au cum s─â fie acuza┼úi de o infrac┼úiune at├ót de serioas─â. ÔÇ×Chiar dac─â gruparea pentru care lucreaz─â nu seam─ân─â cu mafia italian─â din filmele americane, nu ├«nseamn─â c─â nu e tot o grupare de crim─â organizat─â" spune Eubanks.

Aceast─â etichetare este extrem de important─â din punct de vedere legal, deoarece infractorii rom├óni extr─âda┼úi ├«n SUA pot intra sub inciden┼úa a┼ča-numitei Legi RICO - o lege federal─â care permite procurorilor s─â cear─â inclusiv pedeapsa cu ├«nchisoare pe via┼ú─â pentru simpla apartenen┼ú─â la o organiza┼úie care se face vinovat─â de infrac┼úiuni serioase.

Profilul infractorului informatic

Conform lui Eubanks, mul┼úi dintre rom├ónii acuza┼úi de infrac┼úionalitate informatic─â sunt b─ârba┼úi ├«ntre 20 ┼či 30 de ani care caut─â s─â se ├«mbog─â┼úeasc─â repede. ÔÇ×Am vorbit cu c├óteva asemenea persoane. La ├«nceput vor doar s─â poat─â s─â-┼či cumpere o ma┼čin─â, s─â c─âl─âtoreasc─â. Apoi ├«i corup banii. Nu cred c─â sunt neap─ârat oameni r─âi. Dar au comis o infrac┼úiune ┼či trebuie s─â pl─âteasc─â. Treaba noastr─â nu este de a-i judeca moral, ci de a-i prinde ┼či de a-i aduce ├«n fa┼úa justi┼úiei", spune Eubanks. De multe ori, aceste persoane nu sunt at├ót de greu de identificat, ├«ns─â sunt greu de dovedit ca infractori.

ÔÇ×Te duci ├«ntr-o localitate mic─â din Rom├ónia ┼či vezi un t├ón─âr de 24, 25 de ani care are destul de mul┼úi bani, ├«ns─â nu are nici un loc de munc─â. Ai tot felul de indicii c─â acea persoan─â se ocup─â de activit─â┼úi ilegale. Dar trebuie s─â g─âse┼čti o cale legal─â de a-l prinde, pentru c─â bine├«n┼úeles nu po┼úi ac┼úiona ├«n afara legii".

Investigator cu experien┼ú─â, agentul Eubanks e con┼čtient de dificultatea sarcinii pe care ┼či-o va asuma la var─â, c├ónd se va ├«ntoarce ├«n Rom├ónia pentru o perioad─â mai ├«ndelungat─â. ÔÇ×Nu putem s─â arest─âm to┼úi infractorii. Dar ei trebuie s─â ┼čtie c─â suntem acolo. ┼×tim ce se ├«nt├ómpl─â. Cred c-ar fi surprin┼či s─â afle c├ót de multe informa┼úii avem!" Iar cazuri spectaculoase ca razia masiv─â de mar┼úea trecut─â vor mai tot fi, promite agentul special de la FBI.

eBay,  un supermarket virtual

Pira┼úii online din Rom├ónia fac cele mai multe victime printre clien┼úii site-ului comercial www.ebay.com. Ei folosesc carduri clonate cu care cump─âr─â parfumuri ┼či telefoane mobile pe care le v├ónd pe bani frumo┼či ├«n ┼úar─â.

Cazuri notabile din ultimul an

30 martie 2009

aArestat ├«n Bulgaria ┼či extr─âdat ├«n Statele Unite, craioveanul Ovidiu-Ionu┼ú Nicola-Roman (23 de ani) este condamnat la mai bine de 4 ani de ├«nchisoare de c─âtre un judec─âtor din Connecticut. Nicola-Roman este primul str─âin condamnat ├«n Statele Unite pentru phishing.┬á┬á┬á

1 mai 2009

Alexandru Dragomir (28 de ani), Iosif Rauca (35 de ani) ┼či Gabriel Mircea Staicu (41 de ani) au comp─ârut ├«n fa┼úa unui tribunal din Florida sub acuza┼úia de fraud─â de tip skimming.

13 iulie 2009

Cristinel Grigorie (27 de ani) este condamnat la 2 ani ┼či jum─âtate de ├«nchisoare de c─âtre un tribunal din Ohio pentru fraud─â ┼či sp─âlare de bani. Grigorie a recunoscut c─â a fost trimis ├«n Statele Unite de c─âtre un grup de crim─â organizat─â din Rom├ónia.

9 noiembrie 2009

Romulus Bacian (40 de ani) ┼či Marius Enache Csapay (45 de ani) ├«┼či recunosc vinov─â┼úia ├«n fa┼úa unui tribunal din Georgia ├«ntr-un caz de fraud─â de tip skimming. Pagubele produse de cei doi se ridic─â la 200.000 de dolari.

10 martie 2010

Victor Vasile Constantin (23 de ani) este condamnat la 4 ani de ├«nchisoare ├«n Connecticut pentru furt agravat de identitate ┼či fraud─â bancar─â (skimming). Paguba cauzat─â Bank of America de c─âtre Constantin se ridic─â la 150.000 de dolari.

┼×antaj rom├ónesc la Polul Sud

Staţiunea de cercetare Amundsen-Scott 



Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de infracţiune informatică românească s-a petrecut în 2003, când doi hackeri români au accesat ilegal computerele staţiunii de cercetare americană Amundsen-Scott din Antarctica.

Pe 3 mai 2003, personalul sta┼úiunii a primit un email ├«n care se scria: ÔÇ×Pl─âti┼úi-m─â sau voi vinde informa┼úiile sta┼úiunii unei alte ┼ú─âri". Emailul con┼úinea de asemenea ┼či c├óteva informa┼úii care puteau fi g─âsite doar ├«n computerele sta┼úiunii.

├Än urma primirii mesajului de ┼čantaj, cercet─âtorii au contactat FBI-ul. Temperatura de -56 grade Celsius, ├«ns─â, a f─âcut imposibil─â aterizarea elictopterelor, iar FBI-ul s-a v─âzut nevoit s─â investigheze cazul de la distan┼ú─â. P├ón─â la urm─â, americanii au identificat un internet-caf├ę din Bucure┼čti drept sursa e-mailului amenin┼ú─âtor, iar Poli┼úia Rom├ón─â i-a g─âsit ┼či arestat pe cei doi hackeri ┼čantaji┼čti, care erau deja monitoriza┼úi de c─âtre autorit─â┼úi pentru alte infrac┼úiuni. Directorul FBI, Robert S. Mueller III, a folosit povestea atacului cibernetic de la Polul Sud ├«ntr-un discurs oficial pentru a ilustra natura problemelor complexe cu care se confrunt─â institu┼úia sa ├«n secolul 21.

Ostroveni - ÔÇ×golful" pira┼úilor internau┼úi

Un cartier s─ârac al municipiului R├ómnicu V├ólcea, Ostroveni, nu iese ├«n eviden┼ú─â dec├ót prin ma┼činile luxoase, cu mul┼úi cai putere, plimbate agale pe str─âzile pline de gropi. Sunt ma┼činile hackerilor. La ultima razie, de acum o s─âpt─âm├ón─â, ÔÇ×masca┼úii" au ridicat zeci de persoane, din care trei se afl─â ┼či acum ├«n arest.┬á Nu hackeri din aceia care se ocup─â cu spartul site-urilor celebre, cum se v─âd prin filme, ci hackeri care se imbog─â┼úesc ├«n scurt timp pe seama naivit─â┼úii str─âinilor.

Mirajul banului bate job-ul cu carte de munc─â

┬áÔÇ×Acum o s─âpt─âm├ón─â vuia parcarea de ma┼čini ale jandarmeriei. Mi-am dat seama c─â mai ridic─â ├«nc─â un hacker. La noi, doar pentru asta mai vine din c├ónd ├«n c├ónd poli┼úia", explic─â Mariana Cr─âciun, locatara unui bloc de pe strada Mihai Eminescu. ÔÇ×Tot cartierul ┼čtie c─â la noi┬á cei mai mul┼úi se ocup─â cu prostii pe internet. Asta e un fel de meserie, s─â ├«n┼čeli oamenii care poate ar avea nevoie de acei bani", mai spune femeia. Poveste┼čte c─â┬á are un baiat de accea┼či v├órst─â cu cel arestat din blocul vecin, 23 de ani, ┼či c─â a preferat s─â plece ├«n Italia la munc─â dec├ót s─â ├«n┼čele pe calculator.

La polul opus numero┼čilor tineri care prefer─â s─â c├ó┼čtige bani prin escrocherii cibernetice sunt cei care au terminat facultatea ┼či accept─â s─â lucreze pe salarii mici ┼či pe posturi sub calificarea lor. Georgiana Udrea┬á (23 de ani) a terminat Facultatea de Management, ├«n 2008, ┼či de atunci lucreaz─â ca secretar─â ├«n cadrul unei firme┬á pe salariul minim.

ÔÇ×Sistemul este de vin─â pentru faptul c─â noi nu ne putem g─âsi de lucru, dar ┼či pentru c─â tinerii se apuc─â de ilegalit─â┼úi. C├ónd termini facultatea pur ┼či simplu ┼úi se d─â un ┼čut ├«n spate ┼či nu ┼čtii pe unde s─â o apuci. Ei au g─âsit solu┼úia asta, care d─â rezultat, adic─â aduce bani. Restul o s─â muncim la fel de mult ┼či pe nimic", spune t├ón─âra.

├Än situa┼úia ei se g─âsesc sutele de abolven┼úi de ├«nv─â┼ú─âm├ónt universitar care sunt obliga┼úi s─â aleag─â ├«ntre un job prost pl─âtit ┼či ÔÇ×afacerea" din care se iese doar ├«n c─âtu┼če.

"Ei au g─âsit solu┼úia asta, care d─â rezultat, adic─â aduce bani. Restul o s─â muncim la fel de mult ┼či pe nimic."
Georgiana Udrea
secretar─â

image
image


Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite