Asistenţii medicali nu mai vor să muncească în UE
0
De la începutul anului, niciun cadru sanitar mediu nu a plecat peste hotare
De la un an la altul, tot mai puţini asistenţi se aventurează să muncească peste hotare. Dacă în primele trei luni ale anului 2008, peste 10 asistenţi medicali au părăsit Doljul ca să lucreze într-un stat al Europei, anul acesta niciun cadru sanitar mediu nu a mai dorit să plece în spaţiul Schengen.
A riscat pe cont propriu
Ioana Prodan a fost anul trecut în Italia. Vremurile când a fost „slugă la străini” sunt astăzi o amintire urâtă. Nu vorbeşte cu prea mare plăcere de acea perioadă. „Nu m-am dus cu o firmă de recrutare, ci pe cont propriu. Mi-am asumat riscuri şi am ajuns în Roma, dar în loc să mă angajez ca asistent medical, am ajuns să curăţ bătrânii. Sunt însă şi colegi de-ai mei care au avut noroc. Există în Italia cabinete particulare unde asistenţii italieni nu îndeplinesc toate sarcinile pe care le dau medicii, aşa că doctorii ne iau pe noi în locul lor. Ne dau salariul minim pe economie. Ştiu că noi nu refuzăm, că situaţia este grea”, mărturisea în această dimineaţă Ioana Prodan.
În ianuarie, asistenta medicală a decis să se întoarcă în ţară. Munca în străinătate nu era aşa cum îşi imaginase aşa că a revenit la Craiova. „Nici în Italia nu fug câinii cu covrigi în coadă! Mai bine stau aproape de familie şi mă mulţumesc cu cât am, decât să mă umilesc printre străini şi să-mi zică bătrânii că nu i-am spălat bine. Pentru ce am făcut şi eu o şcoală?”, se întreabă cu amărăciune Ioana Prodan. Părerea acesteia este împărtăşită şi de alte cadre sanitare. Marilena Pârvu, asistent medical la Spitalul CFR Craiova, avea să declare: „Salariul meu este de 17 milioane de lei vechi. Nu am de ce să plec în străinătate, mai ales pe cont propriu. Nu ştii ce găseşti acolo. Am în ţară familia şi asta mă ţine în România, indiferent care ar fi salariul“.
Viorel Gavrilescu, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR), filiala Dolj, ne-a declarat azi că în 2008, aproximativ 230 de asistenţi medicali au solicitat adeverinţe de malpraxis. Aceste acte atestă că asistentul nu a făcut greşeli în practica medicală, în România. În 2006, situaţia a fost şi mai gravă: 380 de asistenţi au fost atraşi de ofertele din Marea Britanie şi Italia. Situaţia este acum mult schimbată comparativ cu anii trecuţi. Până în luna martie 2009, doar doi asistenţi au cerut Ordinului înscrisuri de malpraxis. „Cei doi însă au spus că au nevoie de documente, dar nu le-au ridicat nici până astăzi. Asta înseamnă că încă se află în judeţ. Un număr ridicat dintre cei plecaţi s-au întors în România, pentru că au ajuns la concluzia că nici condiţiile noastre nu sunt de abandonat. Chiar dacă este criză, asistenţii nu se orientează spre alte ţări să-şi exercite meseria”, a mai spus asistentul-şef Viorel Gavrilescu, preşedintele OAMMR Dolj.
Exodul asistenţilor a devenit amintire
Pe lângă adeverinţă de malpraxis, un asistent medical care intenţionează să activeze în alte ţări are nevoie, în primul rând, de o autorizaţie de liberă practică, eliberată de Autoritatea de Sănătate Publică. Pentru SUA mai este nevoie de curriculă, care se obţine de la şcoala sanitară absolvită, împreună cu diploma de studii. Preşedintele Ordinului ne-a explicat motivele pentru care asistenţii aleg calea întoarcerii în România.
„Nu sunt salarii mari nici în celelalte ţări ale Uniunii Europene. În urmă cu vreo 3 ani, când a fost vorba despre exodul asistenţilor, salariile variau între 1.000 euro şi 3.000 de euro, în Marea Britanie. Acum situaţia s-a schimbat”, a adăugat asistentul-şef Gavrilescu.
Se încarcă comentariile...
