Anexarea Transnistriei de către Rusia, între mit și risc real. „Ar fi suicidal să facă asta”
0Apele s-au agitat din nou în Transnistria, după ce un cunoscut opozant din zonă a avertizat că politicienii locali ar face demersuri pentru alipirea la Rusia. „Adevărul” a stat de vorbă cu trei experți de prim rang, doi politologi și un general, în încercarea de a desluși dacă riscurile sunt reale sau mai degrabă este o alarmă falsă.
Recent, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a avertizat că la congresul așa-zișilor deputați din Transnistria, care va avea loc pe 28 februarie, ar urma să fie adoptată o solicitare către Moscova privind alipirea regiunii separatiste la Federația Rusă. Chișinăul a reacționat deja și a răspuns că „nu există temei să credem că situația din regiune s-ar putea deteriora”.
Ce spune o expertă în analiză de risc
Veronica Anghel este profesor de Ştiinţe Politice la cunoscuta universitate americană Johns Hopkins. Totodată, ea este cercetător la Institutul Universitar European şi este specializată în analiză de risc, politică de partid în Europa post-comunistă, integrare europeană şi sisteme democratice.
„Nu există motiv să ne așteptam la o escaladare către conflict în Transnistria. Moldova nu este Ucraina. Transnistria nu este Donbas, nu este nici măcar Abkhazia. Pe hârtie, ar trebui să fie 1.500 de soldați ruși în Transnistria, dar de fapt cei mai mulți sunt localnici, un fel de grup de securitate angajat de conglomeratul. Sheriff, care conduce Transnistria. Numărul trupelor ruse care au rămas pe teritoriul Transnistriei este sub 100. Aceste trupe nu sunt trupe de invazie”, spune experta.
Un alt aspect ține de vecinătatea imediată a Ucrainei, ceea ce face ca accesul unor eventuale forțe de invazie să fie blocat.
„În plus, Ucraina și-a închis granița cu Transnistria, indirect oferind protecție dar ai tăind comerțul legal și ilegal. Statele Unite au un program de asistență pentru Moldova pentru controlul frontierelor”, adaugă Veronica Anghel.
Și mai este un aspect, punctat foarte bine de profesoara româncă. Politicienii și oamenii de afaceri din Transnistria au preferat să rămână neutri și nu s-au amestecat în războiul din Ucraina. „Deși conglomeratul Sheriff are nevoie de legătură cu Rusia pentru a rămâne dezlegați de Chișinău, este în interesul lor să urmărească și integrarea economică cu Chișinăul. De la începutul războiului ruso-ucrainean, politicienii și oamenii de afaceri care conduc Transnistria s-au ținut departe de conflict.”
Rusia e mai mult cu ochii pe Chișinău decât pe Tiraspol
În altă ordine de idei, Rusia nu este neapărat interesată de Transnistria, ci mai degrabă de Republica Moldova, per ansamblu.
„Atenția Rusiei este mult mai mult la politica de la Chișinău decât la ce se întâmplă în Transnistria. Sandu și PAS vor avea alegeri prezidențiale în 2024 și acolo vom vedea intervenții în manipularea opiniei publice împotriva PAS și în destabilizarea țării. Rolul Transnistriei este secundar; Rusia nu investește atenție sau resurse în acest spațiu cu aproximativ 400.000 de locuitori, mulți dintre ei pensionari. Ambițiile Moscovei pentru destabilizarea Moldovei depășesc regiunea transnistreană. De fapt, mulți politicieni din Chișinău se tem că o integrare prea rapidă a Transnistriei vorbitoare de rusă în Moldova ar fi, de fapt, un ajutor mult mai mare pentru politica Rusiei decât menținerea regiunii în această zona gri lipsită de violență din 1992”, punctează Veronica Anghel.
În același timp, anumite legături dintre Transistria și Chișinău nu pot fi tăiate prea lesne și sunt în avantajul ambelor părți.
„De fapt, Transnistria funcționează pe un aranjament de comerț cu gaz între Moldova și Rusia. Gazul rusesc ajunge în Transnistria prin Moldova la dreapta de Nistru fără că cineva să plătească pentru el. Cu acest gaz gratis rusesc funcționează centrală de la Kuchurgan, care în schimb furnizează pentru restul Moldovei aproape jumătate din electricitatea de care are nevoie”, mai afirmă Anghel.
Cum vede problema un expert în diplomație de la Oxford
„Adevărul” a discutat și cu Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group. Acesta avertizează că Rusia nu a renunțat la obiectivul de a transforma Republica Moldova într-un stat satelit, cu un guvern marionetă, iar Transnistria poate avea un rol important în politica Moscovei.
„Transnistria rămâne un punct de presiune pe care Rusia va încerca să-l exploateze intens înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din toamnă. Pentru Rusia, Republica Moldova rămâne un obiectiv strategic clar, de transformare într-un stat vasal, în stilul Belarus. Au fost două încercări eșuate până acum de a schimba guvernul ales democratic al președintelui Sandu: prima prin orchestrarea de proteste finanțate de oligarhii moldoveni afiliați cu Kremlinul în iarna anului 2022, iar a doua printr-o încercare de lovitură de stat folosind un format similar celui din Muntenegru in 2016”, spune Bjola.
El amintește că ambele încercări ale Rusiei au fost sortite eșecului, ceea ce nu înseamnă că nu vor fi și altele.
„Ambele încercări au fost neutralizate de guvernul Recean, dar este evident că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și decizia UE de deschidere a negocierilor cu Chișinăul vor accelera eforturile Moscovei de a crea instabilitate”, adaugă el.
Profesorul Corneliu Bjola spune că discuția despre Transnistria poate evolua în două etape.
„Prima, în desfășurare, este de folosire a subiectului pentru amplificare tensiunilor și agitației în societate, în scopul de a forța discuția electorală să se focalizeze pe posibilitatea expunerii Republicii Moldova la o intervenție militară a Rusiei în cazul în care președintele Maia Sandu va fi reales. A doua etapă poate implica însă acțiuni mai concrete, în funcție de cum evoluează situația militară în Ucraina. Săgețile îndreptate recent de Medvedev împotriva orașului Odesa confirmă dorința de extindere a Rusiei spre Gurile Dunării. Aceasta vine pe fondul încrederii crescute a Rusiei în abilitatea sa de a avansa obiectivele agresiunii sale în Ucraina”, adaugă Bjola.
În opinia sa, asasinarea lui Alexei Navalny adaugă un element nou la această discuție, relevând o încercare a Kremlinului de a testa reacția Vestului.
„Dacă aceasta va fi urmată de retorica uzuală si futilă de condamnare, Kremlinul va interpreta acest lucru într-un mod pozitiv, ca o dovada a declinului voinței Occidentului de a susține Ucraina. Acest lucru va întări determinarea Rusie de a-și extinde acțiunile agresive împotriva altor țări din Est, începând cu Republica Moldova. Atât România, cât și Republica Moldova trebuie să ia în considerare acest scenariu cu cea mai mare seriozitate posibilă. Desfășurarea de trupe europene după alegerile din toamnă, ca o forță de descurajare, nu ar trebui exclusă”, mai spune Bjola.
Ce spune generalul Bălăceanu
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, un atac rusesc asupra Moldovei este imposibil, cel puțin în acest moment.
„Este imposibil în această etapă și în această desfășurare a războiului din Ucraina. Un pod aerian deasupra Ucrainei este imposibil, pentru că ar fi o misiune sinucigașă. Pod aerian înseamnă desant parașutat, desant debarcat, se zboară la altitudini mici, iar apărarea antiaeriană a ucrainenilor este deja pe poziție. Rușii chiar n-au cum să survoleze spațiul aerian al Ucrainei, partea de est a Ucrainei fără să aibă pierderi imense. Și ar fi o misiune suicidală că să o definesc așa”, spune generalul care este și șeful Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
„O legătură terestră este iarăși imposibilă. Ei sunt concentrați pentru bătălia Donbasului. Scot trupele din bătălia Donbasului ca să redeschidă o direcție operativă înspre Odessa, Odessa înspre Transnistria după ce au renunțat la capul de pod de pe malul drept al Niprului? Și au renunțat de puțin timp, deci din punct de vedere al desfășurării operației invaziei din Ucraina nu s-ar justifică o direcție operativă terestră și una aeriană înspre Transnistria. Ar fi pierderile prea mari, resursele cu zeci de mii de oameni și mii de echipamente militare doar pentru a ajunge în Transnistria, care n-ar avea nicio explicație strategică”, e tabloul arătat de generalul Virgil Bălăceanu.
Dar chiar dacă în acest moment, Federația Rusă nu are cum să atace direct Republica Moldova, acest lucru nu înseamnă că Chișinăul poate respira liniștit. În funcție de desfășurarea ulterioară a războiului din Ucraina, rușii ar putea ajunge în situația în care să atace Moldova.
Ce are de făcut România
În ce privește România și felul în care Bucureștiul poate ajuta Chișinăul, Veronica Anghel nu are niciun dubiu. În acest moment, România se raportează corect la țara vecină din Est și îi oferă sprijinul necesar pentru integrarea în structurile europene.
„România face o treaba bună să insiste să lege extinderea UE către Ucraina de extinderea către Moldova. Așa cum Austria insistă să nu rămână Balcanii de Vest în urmă. Capacitatea Moldovei de a îndeplini condițiile de reforma și aderare este limitată. Orice supliment de resurse umane și financiare în a susține reformele Moldovei și a crea o atmosfera pozitivă pentru Moldova la Bruxelles și în capitalele Europene este binevenit. Dar rămâne important că România să nu aibă o abordare naționalistă față de Moldova, și mai ales să nu fie percepută că intervenind în politică Moldovei în spațiul public moldovean. Direcția Moldovei în alegeri se decide la centru iar identitatea naționala bazată pe suveranitate și independența de România rămâne importantă pentru votanții moldoveni”, afirmă Veronica Anghel.
Pe de altă parte, generalul Virgil Bălăceanu spune că România poate și trebuie să continue să sprijine Republica Moldova. România poate oferi și alte înlesniri și un sprijin important armatei țării vecine.
„Putem să vorbim de o cooperare în domeniul instruirii, o cooperare în domeniul învățământului militar, o cooperare în domeniul industriei de apărare. Vorbim de industria de apărare din România, cât există și ea. În Republica Moldova nu putem vorbi de industrie de apărare. Gama activităților este diversă, de la mentenanță pentru tehnică de lupa din dotarea armatei Republicii Moldova până la exportul de echipament, care pentru România fie că reprezintă un surplus, fie că exportul n-ar afecta starea de operativitate”, subliniază generalul Bălăceanu.
În plus, România a sprijinit și sprijină și din punct de vedere economic Republica Moldova. Pe viitor, acest ajutor va trebui să continue și poate chiar amplificat, consideră înaltul ofițer.
„Trebuie să ne gândim și la infrastructura Moldovei acum. Se pregătesc procedurile de licitație pentru construcția a trei noi poduri peste Prut. Aspectele economice sunt esențiale, pentru că Moldova are nevoie de România, are nevoie de Uniunea Europeană ținând cont de faptul că resursele energetice îi vin din Transnistria, iarăși o problema complicată, și din Federația Rusă”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Se încarcă comentariile...
