ANALIZĂ Istanbul. Köln. Paris. Cât de ameninţată e România de valul de acte teroriste care a cuprins Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imaginea nu tocmai pozitivă a României în lume se pare că a ferit ţara noastră de valul de imigranţi şi de problemele sociale şi de siguranţă publică care au urmat în Europa Occidentală
Imaginea nu tocmai pozitivă a României în lume se pare că a ferit ţara noastră de valul de imigranţi şi de problemele sociale şi de siguranţă publică care au urmat în Europa Occidentală

Europa intră într-o eră plină de incertitudine, nesiguranţă şi frică marcată de atacuri teroriste şi de o criză de identitate culturală pe fondul imigraţiei, criză care ar putea atinge şi România în curând, atrag atenţia experţii.

Atacurile teroriste nu se vor opri prea curând, avertizează specialiştii. Ieri, valul de teroare a ajuns în Istanbul, unde mai mult de 10 oameni au murit în urma unui atac terorist cu bombă. De asemenea, agresiunile asupra femeilor petrecute în noaptea de Anul Nou la Köln (venite la scurtă vreme după atacurile teroriste de la Paris – n.r.), dar şi în alte oraşe germane, au stârnit un val de furie în Europa. Ne confruntăm cu o criză de identitate culturală, spun analiştii. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat pentru „Adevărul“ că pericolul pentru România este mic, în actualul context geopolitic, însă nu ne putem exclude cu totul din faţa unui eventual atact terorist. „Acest gen de violenţă capătă sensul unui război geopolitic şi este evident că deocamdată, la nivel politic, lipsesc resursele de a-l contracara. În momentul de faţă, Turcia se află în prima linie din punct de vedere strategic şi geopolitic. Deocamdată există premisele ca acest război (al terorismului) să continue. În ceea ce priveşte România, oricât ne-am dori, este improbabil să fim excluşi de la astfel de acte teroriste, însă posibilitatea ca astfel de atacuri să aibă loc şi la noi este minimă. În momentul de faţă, România este o ţară cu nivel de siguranţă ridicat“, a explicat Diaconescu.

Trezire la realitate

Cât priveşte atacurile de la Köln specialistul în civilizaţie arabă şi traducătorul român Christian Tămaş este rezervat spunând că situaţia este neclară şi că a luat autorităţile pe nepregătite. Tămaş aminteşte că ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, a lansat ipoteza că aceste atacuri ar fi fost planificate. „Dacă se va dovedi că atacurile din 31 decembrie au fost organizate, va fi interesant de văzut cine se află în spatele organizării lor, dat fiind că, de pe urma acestora, ar avea de profitat atât militanţii anti-islamici autohtoni reuniţi în mişcarea Pegida, care doresc expulzarea tuturor migranţilor musulmani, cât şi Statul Islamic, care doreşte generarea în Europa a unui conflict etnico-religios de proporţii care să producă o destabilizare socială şi economică majoră a «duşmanilor islamului»”, a explicat profesorul Tămaş. În orice caz, a adăugat el,  „evenimentele de la Köln trebuie să tragă un semnal serios de alarmă, deoarece gestionarea unui flux migraţionist de o asemenea amploare presupune nu numai măsuri economice şi sociale, ci şi culturale”.  Tămaş a dat drept exemplu Norvegia, care a luat măsuri de educare şi de conştientizare a realităţilor culturale şi legislative din statele europene, extrem de diferite de realităţile culturale şi legislative din ţările de origine ale imigranţilor. “Până când o regândire a legislaţiei naţionale referitoare la migraţie nu va fi pusă în practică, nu numai în Germania care găzduieşte în prezent mai mult de 1 milion de migranţi, cred că, din păcate, incidente de acest fel sau, poate, chiar mai grave, vor mai avea loc”, este de părere Tămaş.

Fenomenul miliţiei civile. Populaţia vrea să-şi facă singură dreptate

Imediat după ce atacurile de la Koln au ajuns să fie puternic mediatizate, s-a întâmplat şi fenomenul de care le era autorităţilor germane – civilii şi-au pus gând să se organizeze într-o miliţie şi să patruleze străzile pentru a proteja populaţia germană. În Dusseldorf, peste 3.000 de bărbaţi s-au înscris în această miliţie civilă. Desigur, cu toţii ştim că Germania are nişte antecedente care au marcat istoria secolului XX, şi nu este de mirare că pe fondul unei simpatii tot mai mari a extremei de dreapta, autorităţile încearcă să păstreze spiritele cât mai calme. Dar ce se va întâmpla dacă lucrurile vor scăpa de sub control, dacă populaţia civilă simte că nu este suficient de bine protejată în faţa unui val de astfel de atacuri? Vor ieşi miliţienii civili cu bâtele în stradă? Christian Tămaş crede că da. "Şansele sunt destul de mari, dacă Germania, care găzduieşte cel mai mare număr de migranţi, nu va reuşi să-şi redefinească rapid legislaţia nu atât pentru a sancţiona, cât, mai ales, pentru a preveni atacurile de tipul celor de luna trecută. Iar acest lucru este valabil şi pentru celelalte ţări europene care se confruntă sau se vor confrunta cu fenomenul migraţiei musulmane. Ceea ce va trebui evitat cu orice preţ este extinderea sentimentelor xenofobe anti-musulmane în rândul popoarelor europene, deoarece acest lucru este susceptibil de a duce la o extremizare şi mai accentuată a poziţiilor musulmanilor care trăiesc pe continentul nostru", a explicat el.

Islamofobia cuprinde Europa

În ceea ce priveşte efectele sociale ale evenimentelor de acest gen, primul lucru pe care îl vedem este extinderea unui sentiment general de intoleranţă faţă de cultura şi religia musulmană, adică islamofobia. "Atâta timp cât focarele de război din Asia şi din Orientul Mijlociu care ameninţă să se extindă şi spre Nordul Africii nu vor fi stinse şi, poate, mult mai important, atâta timp cât nu va apărea o ideologie, poate chiar în sânul islamului însuşi sau în altă parte, în stare să combată în plan spiritual ideologia jihadistă. Dacă lucrurile nu vor evolua sau dacă vor evolua prea lent în direcţia dorită, migraţia musulmană spre Europa va continua, iar acest fenomen, coroborat cu alte atentate teroriste, va determina o intensificare a islamofobiei care, la rândul său, va determina reacţii de răspuns cu efecte greu de prevăzut", este previziunea sumbră a expertului.

România este încă la adăpost

Imaginea nu tocmai pozitivă a României în lume se pare că a ferit ţara noastră de valul de imigranţi şi de problemele sociale şi de siguranţă publică care au urmat în Europa Occidentală. Dar protecţia de care aparent beneficiem depinde întru totul de cum va reuşi Europa să gestioneze criza imigranţilor, spune Tămaş. „În ce priveşte România, este greu de spus când vom avea şi noi parte de probleme similare. Depinde de cât timp va mai dura războiul împotriva Statului Islamic şi de ce rezultat va avea el, de cât de intens va fi, în continuare, fluxul migrator, de capacitatea Europei de a rămâne unită şi de a pune în practică măsuri de integrare, mai mult sau mai puţin temporară, a migranţilor“, a analizat expertul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite