Agricultura românească susţinută de capital autohton

Fabrica, cu capital integral românesc, asigură celor care încheie contracte ferme, prefinanţarea sămânţei, erbicidelor, îngrăşămintelor, precum şi o subvenţie  de 630 euro/ha plus 40 euro pe tona de sfeclă predată

Agricultura românescă, şi subsecvent industria alimentară din  România  este suţinută în inima României de societăţi cu capital autohton. Am fost surprinşi să regăsim istoria  Fabricii de Zahăr Bod în paginile celor mai importante reviste din vestul Europei: La France Agricole, The Farmers şi LZ Rheinland, sunt doar câteva din revistele de profil care prezintă în mod onest performanţele unei societăţi 100% româneşti.  O istorie care integrează cu succes politicile europene cu cutumele şi normele naţionale şi locale, dar care nu arată şi munca enormă şi efortul care se află în spatele Fabricii de Zahar Bod. Trebuie reliefată în acest context  importanţa strategică a Fabricii de Zahăr Bod din inima Transilvaniei,  care contribuie  în mod semnificativ la securitatea socială a zonei, securitatea alimentară  a României, precum şi la realizarea coeziunii etnice şi economice a zonei.

Fabrica a fost construită în  anul 1889, la 11 km de Braşov şi 3 km de comuna Bod, pe malul râului Bârsa, în inima Transilvaniei. Fabrica este construită cu contribuţia a 2000 de oameni, majoritatea zidari din şapte sate. Un alt punct de vedere hotărâtor pentru existent fabricii este gara Bod, la acea data bine plasată pe harta infrastructurii de căi ferate.

Capitalul fabricii a fost majoritar german, principalii acţionari la înfiinţare au fost Banca S. Blechroder din Berlin. Soluţia identificată este apreciată în literatura de specialitate a vremii, întrucât în acest fel Fabrica de Zahăr Bod a devenit încă de atunci un important factor de coeziune socială.În acestă perioadă tumultoasă din punct de vedere politic, românii, maghiarii  şi germanii încep să trăiască în prietenie şi înţelegere, muncind împreună.Astfel, Fabrica de zahăr a trecut ulterior prin două războaie mondiale, Unirea de la 1918, două cutremure puternice (1940 şi 1977), două reconstrucţii, naţio­nalizarea, anii secetoşi, incendii şi inun­daţii, lipsă de apă pentru fabricaţie din cauza secării Bârsei şi încă destule calamităţi  şi care a supravieţuit de fiecare data tocmai datorită capitalului existent în visteria patronatului, şi mai ales care a supravieţuit colapsului şi jafului economic ulterior Revoluţiei române de la 1989, datorită capitalizării acesteia de către proprietarul acesteia, care a fundamentat un întreg mecanism de sustenabilitate socială şi economică în regiune.

Relevanţa socială a Fabricii de Zahar Bod şi  a societăţii este data de importanţa socială pe care o are in zona: Fabrica de Zahar Bod are arondate 780 de ferme agricole,  plus circa 1200 de mici cultivatori, fermele agricole totalizând potrivit AJOFM cca 17000 de angajati.Din datele furnizate la ora actuală de AJOFM, circa 70% din populaţia activă a judeţului Covasna se află în mediul rural .

Principala sursă de obţinere a mijloacelor de subzistenţă este agricultura.Atât în judeţele Covasna cât şi Braşov singurele culturi comercializate care asigură venituri sunt sfecla de zahăr şi cartoful( cultivate prin rotaţie),  dintre care ponderea sfeclei de zahăr în obţinerea veniturilor este de 70%, deoarece politica pro­tecţionistă de subvenţionare a culturii sfeclei de zahăr impusă de Uniunea Europeană asigură o subvenţie de 630Eur /ha  la care se adaugă plata contractelor individuale a fermierilor încheiate cu Fabricile de zahăr  în cuantum de 40eur/T de sfeclă predată.

În judeţul Covasna, la ora actuală  au contract cu Fabrica de Zahăr Bod circa 2700 ferme mari şi producători individuali, totalul angajaţilor implicaţi în cultura sfeclei de zahăr fiind de aprox. 16,000 de persoane. O altă caracteristică esenţială este că 80% din cultura agricolă a  judeţelor Braşov şi Covasna este dată de sfecla de zahăr şi cartofi astfel încât populaţia rurală din aceste zone depinde de cele două culturi.Datorită procesului de retehnologizare, Fabrica de Zahar Bod are cel mai înalt randament de prelucrare, clasându-se printre primele 30 din UE cu privire la clasamentul eficienţei procesării sfeclei de zahăr, cu un număr permanent  al angajaţilor de aprox. 320.

Fermierii cu experienţă în domeniul cultivării sfeclei de zahăr pot să privească cu interes spre investiţii în cultura sfeclei de zahăr, într-o zonă cu teren agricol foarte fertil, propice culturilor de sfeclă, cartofi şi porumb, într-o zonă de o frumuseţe fabuloasă, în inima Transilvaniei,  în condiţiile în care fabrica BOD este interesată să sprijine şi să stabilească un parteneriat pe termen lung cu marii cultivatori, întrucât gestionarea culturilor pe mari suprafeţe este mai profitabilă din punct de vedere financiar, logistic  şi al politicilor agricole. Fabrica de Zahar Bod,  cu capital integral românesc, are în prezent  arondată cea mai mare arie de cultivare a sfeclei de zahar din România. Cultura sfeclei de zahăr reprezintă principala cultură agricolă din judeţele Braşov, Covasna, Harghita, fiind singura activitate agricolă eficientă şi cu rezultate sigure şi constante. Mai mult decat atât, prin campanii anuale fabrica de Zahăr Bod, a susţinut cultivarea sfeclei de zahăr şi în judeţele limitrofe, respectiv în Sibiu şi Alba. Extinderea culturilor de sfeclă de zahăr este absolut necesară realizării cotei de producţie alocate României de la Bruxelles. Sprijinul financiar oferit şi promovat de FZB este strategic: Fabri­ca de Zahăr Bod se angajează să prefinanţeze sămânţa de sfeclă, erbicidele şi îngrăşămintele necesare pentru înfiinţarea culturii, iar la recoltare fabrica asigură transportul şi încărcarea la locul de depozitare. Mai mult, cultivatorii de sfeclă care încheie contracte ferme cu Fabrica de Zahăr  BOD trebuie să ştie că aceasta se angajează să plătească un preţ foarte avantajos pentru fiecare tonă de sfeclă predată, iar fabrica va  acorda un bonus pentru fiecare din cultivatorii care obţin o cantitate de peste 40 t/ha. Prin investiţia făcută de către proprietar în achiziţia unor instalaţii de mare capacitate de curăţare a sfeclei de pământ şi încărcare în mijlocul de transport direct în câmp s-a uşurat munca cultivatorilor şi s-au diminuat cheltuielile acestora.

Fabrica de zahăr Bod a realizat continuu un program investiţional începând cu 2007 până în prezent, acesta ridicându-se actaulmente la circa 21 milioane Euro, la care se adaugă şi investiţiile fermierilor în maşini şi utilaje agricole de aprox. 14 mil. Euro

Fabrica de Zahăr Bod este singura societate care a realizat conform normelor de la Bruxelles repartizarea cotei de producţie fermierilor arondaţi FZB, din judeţele Harghita, Braşov şi Covasna.

În vederea retehnologizării fabricii proprietarii fabricii de zahăr Bod, au făcut investiţii în cuantum de aprox. 20,000,000 euro, ultimele dintre ele fiind următoarele :

1.O investiţie de 4,6 milioane de euro în centrala termică a fabricii, dar şi în echiparea cu utilaje ultramoderne de tip LOOS.

2.O altă mare invetiţie finalizată în 2012 de Fabrica de zahăr Bod o reprezintă noua secţie de condiţionare a zahărului, în valoare de 1,5 milioane de euro. De asemenea a fost realizată investiţia de automatizare a procesului tehnologic şi laboratorul agricol precum şi achizitionarea unor maşini de încărcat şi curăţat sfecla tip MAUS în valoare de 2,5 miloane euro.

3. Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate şi menajere. De remarcat este faptul că FABRICA DE ZAHĂR BOD, este printre fabrica  de zahăr din ţară care îşi onorează obligaţiile faţă de mediu prin construirea unei staţii de epurare complexe de capacitate 50 l\sec. valoare: 3 milioane Euro;

Pentru intervalul de timp  2013 – 2014, Fabrica şi-a propus să investească în realizarea unei instalaţii moderne şi eficiente de prelucrare a zahărului brut şi obţinerea zahărului alb în valoare de 2,000, 000 euro.

Cel mai important program investiţional care vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor se referă LA REALIZAREA UNUI SISTEM DE IRIGAŢII COMPLEX, DE ÎNALTĂ TEHNOLOGIE, care va acoperi o suprafaţă de 7000 ha, în zonele de cultură a Fabricii de Zahăr Bod, respetiv Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu şi Alba, în valoare de 8,000,000 euro, din care  care sunt operaţionale sisteme de irigaţii ce acoperă 1500 ha.

Toate acestea fac din Fabrica de Zahăr Bod un obiectiv strategic economic în zonă, atrăgând tot mai mulţi producători agricoli şi cultivatori din zonele adiacente.