Aderarea la Schengen se face prin Ferentari

0
0

Finlanda, care nu vrea o aderare „prematură“  a României la Schengen, urmăreşte deznodământul în cazul arestărilor de la Vama Siret. Importante sunt condamnările. Ministrul finlandez al Afacerilor Europene şi al Migraţiei, Astrid Thors, a fost extrem de interesată de soarta rromilor. Pentru documentare a vizitat o şcoală din Ferentari.

Întrebată ce semnal dă România în cadrul eforturilor de aderare la Schengen, prin operaţiunea de arestare a poliţiştilor de frontieră şi vameşilor de la Siret, Astrid Thors a dat de înţeles că acţiunea în sine este lăudabilă, dar că aşteaptă rezultate concrete, în acest caz, însemnând condamnări.

Reţinerea celor 64, cei mai mulţi poliţişti de frontieră, a declarat oficialul finlandez, „arată că, în România, există resortul necesar în lupta împotriva corupţiei. Suntem interesaţi de relatările despre ce se va întâmpla, de cum va decurge urmărirea penală, dacă vinovaţii vor fi şi condamnaţi", a declarat ministrul finlandez al Afacerilor Europene. Oficialul a evitat cu diplomaţie să dea un răspuns la întrebarea dacă România şi Bulgaria vor adera anul acesta la Schengen spunând că „rolul nostru, în calitate de politicieni, nu este să facem previziuni".

Astrid Thors a explicat că Helsinki susţine aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, fără a da însă un termen de aderare.
„Acum, modul în care chestiunea Schengen este dusă mai departe se află în mâinile preşedinţiei ungare a UE", a explicat oficialul finlandez amintind că întreg procesul (n.r. - inclusiv aderarea României) depinde de modul în care va decurge reevaluarea pentru Schengen a Bulgariei.

În urmă cu mai puţin de o lună, ministrul Thors declara că Finlanda se opune unei aderări „premature" a României şi Bulgariei la Schengen, explicând că cele două mai au multe de făcut în lupta anticorupţie. Ieri, la Bucureşti, oficialul finlandez a declarat că Executivul de la Helsinki consideră că Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen sunt două chestiuni distincte.

„În ceea ce priveşte Schengen, Guvernul finlandez a arătat că este o decizie, care trebuie luată în funcţie de toţi factorii. În ceea ce priveşte MCV, este o chestiune separată şi sperăm să fie dusă la bun sfârşit prin cooperare cu celelalte state", a spus Thors fără a preciza la ce factori se referă.

Vizită ministerială, în Ferentari

În România, ministrul Afacerilor Europene şi al Migraţiei a părut interesat, mai mult decât de rezultatele în lupta corupţiei, de problema rromilor. Thors a vizitat Şcoala Nr. 136 din cartierul bucureştean Ferentari, unde cei mai mulţi elevi provin din familii de rromi. „Am fost aici, în şcoli, am văzut eforturile care se fac pentru a-i ţine pe copii la şcoală", a declarat oficialul finlandez.

Thors a fost informată de ministrul de Externe, Teodor Baconschi, că Agenţia Naţională pentru Rromi va trece în subordinea MAI, pentru consolidarea legăturilor cu autorităţilor locale. „I-am explicat ministrului cum stăm cu actualizarea Strategiei naţionale de incluziune a rromilor", a declarat Baconschi.

Rromii, salvaţi de viaţa dură din Finlanda

„Dovada că mâncarea este bună este că o mănânci", a replicat Thors explicând că asta înseamnă că vrea să vadă implementarea acestei strategii.

Întrebată de cazurile cerşetorilor români de etnie rromă, care au fost repatriaţi din Helsinki, după modelul francez, cu 300 de euro în buzunar la întoarcerea în România, Thors a explicat: „Finlanda, ca ţară, nu repatriază rromi în aceste condiţii (n.r - oferindu-le bani). Avem o primărie care a oferit posibilitatea rromilor români să revină în România în loc să rămână să trăiască în condiţii dure în Finlanda".

"O primărie din Finlanda a oferit posibilitatea rromilor să revină în România în loc să rămână să trăiască în condiţii dure în Finlanda."
Astrid Thors
ministrul Afacerilor
Europene şi al Migraţiei

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite