„Academia infractorilor români“, mai tare ca gruparea sârbă „Pantera roz”

„Academia infractorilor români” s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracţional decât gruparea sârbă „Pantera roz”. La concluzia aceasta au ajuns anchetatorii cărora le-a fost foarte greu să monitorizeze gruparea deoarece membrii acesteia nu foloseau mijloace de comunicare recente. 300.000 de euro i-a costat pe procurorii români capturarea spărgătorilor.

Anchetarea grupării „Academia infractorilor români” a fost deosebit de dificilă, metodele moderne de anchetă nefiind foarte folosite în acest caz, având în vedere discreţia acţiunilor grupului.

Mai exact, în acest caz nu au putut fi interceptate telefoane pentru că executanţii nu aveau voie să deţină, să folosească sau să discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.

Practic acest caz a fost instrumentat prin metodele clasice de anchetă, ceea ce a implicat un număr foarte mare de anchetatori. Acest lucru se explică prin faptul că nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau poziţionarea membrilor grupului prin metoda triangulaţiei semnalului telefoanelor mobile.

În concluzie, anchetatorii susţin că „Academia infractorilor români” a prezentat un grad mai ridicat de profesionalism infracţional, în comparţie cu gruparea sârbească "Pantera Roz", care folosea acelaşi mod de operare.

14 membri au fost arestaţi preventiv

Paisprezece membri ai grupării au fost arestaţi preventiv, pe 24 aprilie, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Gruparea, compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, acţiona precum cele din filmele de acţiune. Mai exact, persoanele recrutate erau antrenate, coordonate şi controlate special pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene.

Persoanele recrutate în „Academia infractorilor români“ nu ştiau unde au loc antrenamentele

Membrii acesteia erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau duşi în aceste imobile cu saci negri pe cap. Erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale şi li se luau probe ADN. Mai mult, în aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor şi chiar ale prietenelor. De asemenea, erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau.

Din documentele procuroriilor reiese că „noii membri erau instruiţi conform regulamentului grupării cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor, în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în casele de antrenament şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să îşi dea date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor”.

Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.

„După mulţi ani în care eram obişnuiţi cu destructurarea unor grupări infracţionale care acţionau după reguli nescrise, iată că avem una cu reguli scrise, fiind descoperit un cod. Regulile acestui grup sunt adunate într-un cod numit «Regulamentul Academiei Infractorilor Români». Este un cod cu capitole distincte referitoare la pregătirea fizică, pregătirea psihică, teoretică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al acestei grupări”, a mai spus Hosu.

Aceasta a precizat că „Academia infractorilor români” figura în cod ca înregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT.

Gruparea sârbă „Pantera Roz”, responsabilă de jaful armat de la Cannes

Celebra grupare sârbă „Pantera Roz”, al cărei mod de operare a fost împrumutat şi de banda lui Adrian Botez, ar fi vinovată de peste 340 de jafuri din 1999 încoace. 

Din grupare fac parte persoane din Serbia şi Muntenegru, unii foşti combatanţi în războaiele din anii ’90. Are 200 de membri şi un nucleu dur de 20-30 indivizi, proveniţi din trei mari grupări, cel din oraşul Njs fiind cel mai dur. Gruparea a dat lovituri în cele mai faimoase magazine de bijuterii din lume. 

Tokyo, Dubai, Montecarlo, Londra, Paris, Saint Tropez – sunt doar câteva dintre oraşele „vizitate” de hoţi. 

Diamantele şi colierele erau revândute apoi unor cumpărători care aşteptau în Kosovo, Rusia, Israel, Elveţia şi Italia. Potrivit „Financial Times”, Interpol descrie modul în care operează această bandă drept „curajos şi rapid". Într-un jaf din 2007, doi membri ai grupării au intrat cu maşina în vitrina unui magazin de bijuterii din Dubai, după care au fugit cu o „pradă" de 11 milioane de euro. Întregul atac a durat mai puţin de un minut. 

Inclusiv jaful armat din 2013, de la Hotelul Carlton din Cannes (sudul Franţei), unde avea loc o expoziţie când au fost furate bijuterii în valoare de 103 milioane de euro , a fost pusă în seama „Panterei Roz”. 

Experţii citaţi de presa internaţională spun că jaful a avut loc la câteva zile distanţă de la evadarea din închisoare a unui membru din această bandă. În mod ironic, la Hotel Carlton din Cannes s-a filmat celebrul film al lui Alfred Hitchcock "Să prinzi un hoţ" în 1995. Filmul spunea povestea unui hoţ de bijuterii din Riviera franceză.

Potrivit „Business Insider” bijuteriile furate la Cannes aparţineau casei de diamante Leviev, care este deţinută de miliardarul israelian Lev Leviev,  cel care deţine mallul AFi Palace Cotroceni din Bucureşti.

Botez, liderul grupării „Academia infractorilor români“, condamnat la 10 ani de închisoare, eliberat din „greşeală” 

Liderul reţelei ar fi interlopul Adrian Marin Botez (foto dreapta), prins pe 16 ianuarie 2015 după ce a fost căutat mai mult de şase luni, după ce fusese eliberat din Arestul Capitalei, deşi tocmai primise o condamnare la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la Arestul Central al Capitalei a venit o minută de la Curtea Supremă în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Asta pentru că acesta a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Prins în apropierea Curţii Supreme

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea Curţii Supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO „Academia infractorilor”, gruparea de hoţi români care dădea o spargere în 60 de secunde, coordonată din închisoare

„Academia infractorilor români”, reţeaua formată din crema hoţilor români, care în ultimii doi ani ar fi furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa, a fost destructurată de DIICOT. Gruparea, coordonată de interlopul Adrian Botez, condamnat la 10 ani de închisoare, era organizată după reguli militare stricte, aceştia având un regulament strict de funcţionare.