VIDEO Cine sunt tinerii ce reprezintă România la ONU şi ce înseamnă acest rol, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă, actualii delegaţi la ONU, îi aşteaptă pe tineri să le predea ştacheta      FOTO: Adevărul / Eduard Enea
Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă, actualii delegaţi la ONU, îi aşteaptă pe tineri să le predea ştacheta      FOTO: Adevărul / Eduard Enea

La Adevărul Live am discutat cu tinerii care au reprezentat anul acesta Romania la Adunarea pentru Tineret de la ONU despre ce înseamnă acest rol şi de ce este important un astfel de proiect. Mandatul acestora se va încheia, ca atare Ministerul Tineretului si Sportului a lansat o noua selecţie, iar ultima zi de înscrieri este 17 august, duminică.

Principalele declaratii:

Eliza Chirilă: Am găsit 8 motive, pentru că noi suntem a opta generaţie de delegaţi la ONU, programul e din 2006 în România.

În primul rând, pentru că vei reprezenta tineretul din România în unica arenă globală din această lume - ONU, are 193 de state membre, e multiculturală, e diversă şi e şansa ta să reprezinţi tinerii acolo.

În al doilea rând, pe parcursul mandatului ai ocazia să mergi în New York în două deplasări şi vei ţine două discursuri în numele României.

Vei lua contact cu foarte mulţi tineri, inclusiv în România, noi ne-am întânit în caravana noastră cu mii de tineri. 

Am luat pulsul tinerilor, am aflat care sunt problemele lor, oportunităţile, şi le-am prezentat în discursul nostru la New York.

E o lume a diplomaţiei pe care o cunoşti la 22 sau 23 de ani.

Cosmin Chiriţă: Aş spune că a fost o experienţă transformaţională pentru mine, amândoi am constatat că ne-a dezvoltat, crescut din multe puncte de vedere, cum ar fi abilitatea de manager de proiect sau abilităţi de negociere şi aptitudini din zona de diplomaţie, de interacţiune într-un mediu multicultural.

România e una din puţinele state, 25, din lume care implementează acest program. 

E ca un parlament care adoptă rezoluţii cu rol consulltativ sau linii directoare la nivel mondial. E cea mai provocatoare şi profesională experienţă de care am avut parte până acum. Noi am perceput-o ca o poziţie oficială, delegaţii sunt ambasadorii României la ONU.

Procesul de selecţie:

Eliza Chirilă: Procesul se adresează tinerilor individual, între 18-25 de ani, apoi la final se face echipa formată dintr-o fată şi un băiat.

CV-ul trebuie să vă reprezinte, exact ceea ce aţi făcut, fără alte înflorituri, pentru că cei din juriu au grijă să le verifice.

Scrisoarea de recomandare poate veni de la un profesor, de la preşedintele ONG-ului în care activaţi sau în care aţi făcut voluntariat, care să vă recomande cât mai bine.

Eseul pe o temă foarte largă, dar legată de politicile de tineret, cele ale ONU şi trendurile la nivel internaţional.

Trebuie să vorbeşti engleza şi/sau franceza impecabilă, aplicaţiile se fac în una din acesta limbi, trebuie să ai şase luni înainte de aplicaţie petrecute în ţară, adică să fii conectat la ceea ce se întâmplă în ţară. Reprezintă plus valoare activităţile de voluntariat, cunoaşterea politicilor de tineret.

Cosmin Chiriţă: Semifinala şi finala sunt cele două etape pe viu. Trebuie prezentată motivaţia, experienţa lor, apoi urmează o serie de întrebări pentru a demonstra relevanţa aplicaţiilor şi a se vedea cât de mult îşi doresc. 

E un post voluntar, delegaţii nu primesc bani pentru asta.

La interviu am participat toţi cei 10 candidaţi rămaşi în semifinală, iar proba interviului, de 5-6 ore, e cea mai dificilă, din punct de vedere psihologic.

În dezbaterea finală rămân doar 4 candidaţi, două fete şi doi băieţi, iar aici se vede cât de compatibili sunt, care pot face echipă. În aceste mici echipe a trebuit să schiţăm un discurs în 5 minute, apoi să-l susţinem în 3 minute, în limba engleză, apoi am schimbat echipele cu aceeaşi sarcină. 

Aici intervin şi cunoştinţele tehnice, despre mecanismele ONU, cum funcţioneze ONU, trendurile şi politicile la nivel internaţional, am avut fiecare câte o ţară pe care trebuie să o reprezinţi prin rezoluţia respectivă şi trebuie să ştii cât de cât ce poziţie ar avea pe tema respectivă. Apoi au urmat întrebările tehnice, de teorie, de istorie şi aşa mai departe.

Ce înseamnă acest mandat

Eliza Chirilă: Acest mandat înseamnă foarte multă muncă în echipă, şi aici, şi afară. Descoperi că tinerii din lume se confruntă cu probleme similare, aveam şi noi aceleaşi oportunităţi ca ei. Şi se deschid perspectivele, înţelegi cum funcţionează lumea, ce e ONU.

Cosmin Chiriţă: Am contribuit la rezoluţia pentru tineret. E adevărat că o mare problemă este şomajul în rândul tinerilor. O soluţie ar fi consilii consultative pentru tineret la nivelul fiecărei ţări, aşa cum e la noi consiliul de la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Probleme tinerilor din România

Cosmin Chiriţă: Am ajuns în 12 oraşe pentru consultări şi am avut şi un chestionar şi au primit un stick-er pe care să treacă cea mai mare problemă: recurentă a fost problema educaţiei şi a adaptării şcolii la dorinţele tinerilor şi la cerinţele pieţei muncii. 

De aici rata şomajului ridicată, o pătrime din tineri sunt şomeri, dar asta e rata oficială, mulţi nu se declară oficial şomeri, în zona de rural mulţi tineri lucrează în agricultura de subzistenţă sau tineri care lucrează la negru. Am constatat şi nevoia de implicare a lor în procesul decizional, de la nivel local până la cel mai înalt nivel posibil.


În platou u venit cei doi tineri din echipa României: Cosmin Chiriţă, actualul Delegat de Tineret al României la ONU, alături de colega lui, Eliza Chirilă.

Cei doi au reprezentat România anul acesta la Delegaţia pentru tineret a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi vor preda ştacheta viitorilor tineri selectaţi.

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a anunţat deja că vor selecta doi tineri, o fată şi un băiat, care să reprezinte România la New York în cadrul Adunării Generale a ONU şi în Comisia pentru Dezvoltare Socială, instituţia precizând că o parte a cheltuielilor vor fi suportate de aceştia.

Condiţii de participare la selecţie

Candidaţii trebuie să aibă vârsta între 18 şi 25 de ani şi să trimită, până la 17 august, pe adresa international@mts.ro, o serie de documente: 

  • formularul de înscriere disponibil pe site-ul MTS;
  • un CV redactat în limba română, în model Europass;
  • un eseu de maximum 1.000 de cuvinte, în limba engleză sau franceză, cu o tematică aleasă din domeniile: tineretul şi rolul său în cadrul procesului de dezvoltare sustenabilă, Agenda 2015 pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, problematica globalizării, antreprenoriat, dialog inter-cultural, recunoaşterea educaţiei nonformale, includerea socială a tinerilor dezavantajaţi, cetăţenie activă - participare la viaţa comunităţii;
  • o scrisoare recentă de recomandare (din 2014) din partea unui superior ierarhic sau a unui cadru didactic universitar - semnată, ştampilată (acolo unde se impune), scanată, care să cuprindă inclusiv datele de contact ale semnatarului pentru identificare.

Potrivit MTS, pentru delegaţii de tineret vor fi suportate cheltuielile de transport internaţional şi cazarea la Misiunea Permanentă a României pe lângă Naţiunile Unite, strict pentru cele două sesiuni.

"Cheltuielile privind taxa de viză, asigurarea medicală, cheltuielile de masă pentru cei doi delegaţi vor fi suportate de aceştia din surse de finanţare proprii sau atrase. Ministerul Tineretului şi Sportului nu acoperă transportul de la / până în Bucureşti al candidaţilor din alte oraşe, care se prezintă la selecţie", se mai precizează în comunicat.


Pe aceeaşi temă:

Cei mai mulţi tineri şcoliţi în străinătate fug de România. Mediul guvernamental şi corupţia îi ţin departe de casă

20 de tineri "ambasadori" din Portugalia vor veni la Moreni într-un schimb de experienţă

Educație

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite