Simulare Bac 2023. Ce spun profesorii de subiectele la Limba română
0Profesorii de română spun că subiectele de la simularea la proba de Limba și literatura română a examenului de Bacalaureat 2023 au fost de dificultate medie și că tinerii ar trebui să obțină cel puțin nota de trecere.
Ruxandra Achim, profesoară de Limba română la Colegiul Naţional `I.L.Caragiale” din Bucureşti, a declarat pentru „Adevărul”, că subiectele date la Limba Română, prima probă de la simulare Bac 2023 nu ar fi trebuit să-i pună în dificultate pe elevi.
Viitorii absolvenți au primit la subiectul I un text nonliterar, „L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu” de Vasile Țițescu. „Primul subiect vizează competenţele de înţelegere a textului şi atunci, chiar de la primul exerciţiu, ne dăm seama că e vorba despre capacitatea candidatului la examen de a înţelege şi de a opera cu o serie de informaţii pe care le poate extrage din textul la prima vedere”, a explicat Ruxandra Achim. Ea mai spune că cerințele au fost accesibile, că nu au existat capcane și că elevii nu ar fi trebuit să întâmpine probleme.
La punctul B, de la subiectul I elevii au avut de făcut un text argumentativ care să arate dacă „succesul este influențat de mediul de lucru”, făcând trimitere la textul suport. „O parte din această argumentare era sugerată și de textul la prima vedere, astfel că era ușor să faci un text”, spune profesoara, care mai precizează că, tinerii trebuie, totuși, să știe că un astfel de text conține anumiți conectori pentru formularea opinilor, enunțarea argumentelor și a concluziei. Profesoara spune că aceste două subiecte depindeau de atenția elevilor și că dacă sunt rezolvate într-o manieră ideală, poate fi obținută nota 7 doar din ele.
Un text ușor de înțeles
La subiectul al II-lea elevii au avut de scris despre ideea poetică și mijloacele artistice din poezia „Versuri”, de Tudor Arghezi și puteau obține maximum 10 puncte. „Poezia la prima vedere este, fără îndoială, un text relativ ușor de înțeles, mai ales dacă elevii au parcurs sistematic poezii ale lui Tudor Arghezi. Există o familiarizare cu textele poetului”.
Bogdan Cristea, profesor de română, a arătat cum putea fi rezolvat acest subiect: „Poezia ,,Versuri’’, scrisă de Tudor Arghezi, este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei, sentimente de nostalgie, de trisețe în legătură cu/generate de trecerea timpului și de condiția artistului în lume. Temele poeziei sunt trecerea timpului, creația și condiția artistului, așa cum reiese din prezența: ,,Suspinul meu e lung și stins,/Și imnul meu se-nalță mort/Din coarda ruptă ce-am întins’’. Discursul liric este unul confesiv reieșit din prezența pronumelor la persoana I ,,-mi’’, ,,mă’’, a adjectivelor pronominale posesive: ,,(iubitei) mele’’, ,,(harpei) mele’’, ,,(gândirea) mea’’, ,,suspinul meu’’, ,,(imnul) meu’’ și a verbului la persoana I ,,am întins’’, eul liric transmițând sentimente de nostalgie, de regret, de melancolie, de neliniște și se află în ipostază de artist, de creator, așa cum reiese din versurile ,,Gândirea mea se încovoaie/Suspinul meu e lung și stins’’. Relația dintre ideea condiției artistului în lume se găsește într-o strânsă concordanță cu textul, care este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. Astfel, metafora: ,,Mâinile iubitei mele, care-a zburat pe-un șir de stele" este sugestivă, încât autorul compară mâinile iubitei cu un zbor pe stele, ilustrând astfel că ea este departe, imposibil de atins. De asemenea, iubita poate fi și inspirația artistului. Prin personificarea: ,,Sunt sufletele unor morți ce bat în geamuri și la porți", poetul creează o atmosferă misterioasă și înfricoșătoare. Epifora ,,Bate-n geam... bate-n geam", se referă la repetarea acelorași cuvinte la începutul mai multor versuri consecutive pentru a accentua ideea și de a crea o anumită muzicalitate în poezie. Imaginile vizuale ,,Sub șirurile lungi de ploaie,/ Gândirea mea se înconvoaie", accentuează tristețea și melancolia artistului, sugerând faptul că ale sale gânduri sunt tulburi și confuze precum vremea de afară”.
Elevii preferă proza
La subiectul al III-lea, partea care face departajarea între elevii de la Uman și Real a avut la bază în ambele cazuri, un basm cult studiat, unde, cei mai mulți elevi au ales „Harap Alb” de Ion Creangă.
Elevii de la Uman şi pedagogic au avut de făcut un eseu despre relația dintre două personaje, iar cei de la Real au avut de făcut un eseu despre caracterizarea unui personaj dintr-un basm cult studiat. La această parte, profesoara spune că „elevii ar fi trebuit să parcurgă materia și să știe care sunt etapele unui eseu, dar temele nu au fost complicate”.
„Basmul cult este un subiect generos, ușor de înțeles, care le place și care poate fi integrat foarte ușor într-un text. Analizele pe un astfel de text nu sunt neapărat foarte sofisticate, așa că nu cred că nu s-ar putea concepe un eseu cuprinzător. Totuși, trebuie ținut cont de limita de cuvinte, în absența căreia nu se va primi punctajul pentru redactare, care e de 12 puncte din 30. Însă, chiar dacă scriu 400 de cuvinte, elevii trebuie să aibă o logică în idei, să nu aibă greșeli gramaticale”.
Tot ea spune că basmul cult se studiază, de obicei, în clasa a X-a și că sunt familiarizați cu operele, plus că, fiind vorba de un autor clasic, se acordă o atenție deosebită operei acestuia.
Ruxandra Achim precizează că elevii au primit modele de la Ministerul Educației și că era vorba „de eseuri structurate, de unde se înțelege abordarea unor repere semnificative, care se găsesc, de altfel și în formarea pentru examen. Ei aveau deja un plan pentru a concepe eseul”. Tot ea, conchide, spunând că elevii preferă proza, fiind mult mai accesibilă decât o poezie.
Se încarcă comentariile...
