România, ţara neautorizată de pompieri. Doar 7% din şcoli au implementate măsuri de protecţie împotriva incendiilor

Tragedia din Colectiv dezvăluie o situaţie uluitoare: din 19.000 de şcoli câte sunt în România, doar 1.275 au primit autorizaţie de la pompieri. În aceeşi situaţie sunt şi stadioanele, construcţii care găzduiesc manifestări cu zeci de mii de participanţi. Una dintre ele este chiar Arena Naţională.

Situaţie dezastruoasă pentru şcolile din România. Doar 7% au autorizaţie de protecţie contra incendiilor. „Din cele 19.000 de şcoli din România, doar 7% au autorizaţie. Asta este realitatea cu privire la protecţie împotriva incendiilor, 1.295 de şcoli mai exact. S-a ajuns la situaţia aceasta pentru că autorizarea nu este nici simplă, nici rapidă, nici ieftină. Proiectul de autorizare trebuie făcut de către factori atestaţi. Are costuri ce se situează între 10-12-15 mii de euro, şi durată de realizare între 7-8-12 luni, în funcţie de complexitatea fiecărei clădiri, a fiecărui amplasament. Există o slabă capacitate cu privire la asigurarea acestor servicii“, a declarat ministrul Educaţiei şi premierul interimar Sorin Cîmpeanu. Surse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au explicat pentru „Adevărul“ că există două tipuri de documente pe care le pot elibera, primul este avizul care se eliberează în faza de proiect, pentru ca respectiva clădire să poată fi construită, iar al doilea document este autorizaţia, eliberată după ce clădirea a fost construită. Această autorizaţie se eliberează în funcţie de mai multe criterii care sunt practic individualizate pentru fiecare clădire.

Psihoza Colectiv

După incendiul din clubul Colectiv, mai multe şcoli din Bucureşti au făcut exerciţii în caz de incendiu. Totuşi, elevii spun că în mod normal, exerciţiile acestea nu sunt foarte bine explicate. „În principiu, în cei 10 ani de când merg la şcoală, am făcut doar două exerciţii şi acelea erau în caz de cutremur, nu de incendiu. Ne spuneau să ne băgăm sub bănci şi apoi să ieşim din clasă cu ghiozdanele pe cap, dar nu ne explicau exact şi de ce facem asta“, a povestit, pentru „Adevărul“, Paul, elev la unul dintre cele mai bune licee din Bucureşti.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia Oniţă, deplânge situaţia şcolilor din România. „Considerăm siguranţa în unităţile de învăţământ un punct sine-qua-non pentru a putea construi un mediu propice învăţării, dezvoltării de competenţe şi valori. Normele de siguranţă există în majoritatea cazurilor doar pe hârtie, cei de la conducerea şcolilor neglijând posibilitatea unor situaţii de urgenţă. Mai mult, exerciţiile de urgenţă sunt realizate superficial, elevilor şi profesorilor nefiindu-le explicată importanţa acestor norme“, a spus Oniţă.

„Contează ce ştiu copiii, nu hârtiile şi autorizaţiile“

Expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, cofondator al platformei Edusfera, arată că autorizaţiile sunt mai mult pe hârtie, însă pe ea, ca mamă, o interesează mai mult dacă ştie copilul ce să facă în caz de incendiu. „Nu este vorba despre autorizaţii şi hârtii, este vorba despre mentalitate şi despre un plan concret în caz de dezastre pe care să-l cunoască atât elevii cât şi profesorii. Băiatul meu a făcut astfel de exerciţii la şcoală cel puţin o dată pe an, erau invitaţi specialişti care le explicau ce trebuie să facă în cazul în care se întâmplă ceva. Practic, acestea sunt situaţii diferite la care trebuie acţionat diferit. În cazul unui cutremur nu trebuie să cobori pe scări ci să încerci să te piteşti sub corpuri solide, în cazul unui incendiu trebuie să îţi fereşti căile respiratorii, să te târăşti pe jos pentru că fumul este sus. Este vorba de abilităţi de supravieţuire. Aşadar pe mine nu mă interesează dacă o şcoală are un aviz, hârtiile sunt decredibilizate oricum. Mă interesează dacă are un plan, dacă îşi instruieşte copiii şi profesorii pentru a face faţă unei situaţii de dezastru“, a spus Apăteanu.

Peste 100 de şcoli din Bucureşti, în programul de prevenire a incendiilor

În Bucureşti sunt 101 şcoli în programul de prevenire a incendiilor, în urma unui protocol încheiat între inspectorat şi Ministerul Educaţiei, a explicat pentru „Adevărul“ inspectorul Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti. „Avem cel puţin două ieşiri de evacuare, planuri de evacuare, comisie de prevenire a catastrofelor. Problemele legate de autorizaţii ţin de autorităţile locale, inclusiv cele legate de avizul PSI care nu este ieftin“, a spus Banu.

Fabrica de pâine de la Braşov nu respecta normele ISU

Primele concluzii în cazul exploziei de joi de la fabrica Vel Pitar din Braşov au scos la iveală mai multe nereguli. Moara care a sărit în aer nu respecta normele de prevenire a incendiilor. Angajaţii nu erau instruiţi cu privire la măsurile de protecţie a muncii, iar într-unul dintre depozite nu exista instalaţie de detecţie şi stingere a incendiului.  În plus, unul dintre hidranţii din fabrică avea o presiune a apei prea mică pentru intervenţia pompierilor şi nu exista un sistem de detecţia a gazelor în toate încăperile.

Iaşi. Cluburi fără aviz ISU, în coasta Poliţiei Locale

Şapte cluburi, aflate în zona centrală a Iaşiului, la Cub, lângă un punct de lucru al Poliţiei Locale, nu deţin autorizaţie de securitate în caz de incendiu. Potrivit, ISU, toate cluburile situate la demisol, pe Bulevardul Ştefan cel Mare, au funcţionat ilegal, cel puţin anul acesta. Conform ISU, cele şapte cluburi au fost amendate pentru că nu deţin autorizaţie în caz de incendiu, acestora alăturându-se alte două cluburi ieşene sancţionate din acelaşi motiv. În weekend, toate cluburile din zona Cub erau închise pentru renovare, după cum era precizat pe uşă.(Simona Suciu, Iulia Ciuhu)