Rezultatele la Bacalaureat arată falimentul sistemului de Educație. „Acesta este rezultatul pe care Ministerul nu-l comunică”

Oficial, rata de reușită a examenului de maturitate este anul acesta de 72,8%, înainte de contestații, dar s-au luat foarte puține medii de 10 – în București, doar 5, de exemplu. În același timp, sunt licee întregi unde niciun elev nu a luat Bacalaureatul. Experții susțin că proporția reală a promovaților la Bac din toată cohorta pentru care statul a investit este, de fapt, 50%.

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Rugat să comenteze procentul reușiților la examenul de maturitate de anul acesta, expertul în Educație Marian Staș a spus că sistemul se află într-o situație din aceeași stare de mediocritate consacrată până acum.

„Cel mai important lucru – și care este mereu ascuns sub preș – este numărul copiilor care au absolvit 12 clase. Pentru că cei 70% reușiți sunt din cei 72%-75% dintre cei pentru care statul a cheltuit bani, deci înseamnă că proporția reală a promovaților la Bac din toată cohorta pentru care statul a investit este, de fapt, cam 50%. Acesta este rezultatul pe care Ministerul Educației nu-l comunică și care pune lucrurile într-o cu totul altă lumină. Este același trend de consacrare de fapt a falimentului sistemului public de educație în care ne aflăm acum. În momentul în care ai zeci de mii de copii care ajung în clasa a XII-a și nu se duc mai departe la Bac, înseamnă că ceva este profund în neregulă cu filosofia de proiectare a sistemului de educație cu modul de construcție a examenului de Bacalaureat și așa mai departe. Marea problemă eludată și față de care toți stau cu capul în nisip o reprezintă procentul de copii pentru care statul investește 12 ani în educație și care nu se înscriu la Bac“, a subliniat Staș.

Cât privește liceele care nu au niciun absolvent reușit la Bacalaureat pentru că nu s-au înscris la examene, Staș invită la numărarea atestatelor profesionale: „S-ar putea să avem o cu totul altă realitate. Înseamnă că este precum în caricatura în care pui elefantul, girafa și peștele să se urce în copac. Un fel de pat al lui Procust care în mod cert în momentul de față nu mai dă certitudinea relevanței unei astfel de evaluări“.

În opinia lui Marian Staș examenul de maturitate din acest an nu a fost mai greu comparativ cu alți ani. „A fost absolut la fel. Cel puțin la Română și la Matematică. Și mai am un comentariu de rușine pentru cei care fac subiectele la Istorie, pentru că 60 din 90 de puncte la această disciplină au însemnat recunoaștere pe text și înțelegerea textului, și nu cum să știi Istorie. Subiectele I și II nu au avut nimic de-a face cu câtă Istorie au știu copiii. Al treilea subiect – cel care are 30 de puncte din 90 – abia a fost cel care a presupus cunoștințe de Istorie. Și asta mi se pare rușinos din punct de vedere profesional pentru o comisie care face subiectele așa, pentru că le face cinic, cu sânge rece, știind de fapt că obiectivul este ca elevii să ia note cât mai mari și nu să știe Istorie“, a conchis Staș.

Cele mai multe note de 10, la Istorie

Datele Ministerului Educației arată o rată de reușită la Bacalaureatul de anul acesta sesiunea iunie/iulie, înainte de contestații, de 72,8%, comparativ cu 73,3% în 2022 și 67,8% în 2021. Pentru promoția curentă, rata de promovare este 78,4% (în ușoară creștere față de sesiunea din anul anterior – 78,3%). 56 de candidați au încheiat probele scrise cu media 10. Cele mai multe note de 10 la disciplinele de examen au fost: 511 la Limba și literatura română; 2.036 la Matematică, 2.568 la Istorie, 1.050 la Biologie.

Cluj, Brăila și Iași sunt județele cu cea mai ridicată rată de promovare cu peste 80% (peste 85% pentru promoția curentă), în timp ce Ilfovul are cea mai slabă rată – sub 50%, mult sub media națională (puțin peste 50% pentru promoția curentă). Rezultatele finale (după soluționarea contestațiilor) vor fi comunicate pe 7 iulie.

Doar 56 de absolvenți de liceu din toată țara au obținut media 10 la examenul de Bacalaureat anul acesta. Sunt cele mai puține medii de 10 din ultimii 10 ani. Așa reiese din datele făcute publice ieri de Ministerul Educației. Mai grav este că cel puțin cinci licee din Capitală nu au niciun candidat reușit la examenul de maturitate, și asta pentru că nu s-a înscris nimeni pentru a-l susține. Este vorba despre Liceul tehnologic „Nicolae Teclu“, Colegiul tehnic „Petru Rareș“, Colegiul tehnic „Miron Nicolescu“, Liceul internațional Ioanid, Liceul teoretic „Dr. Constantin Angelescu“.

În alte licee tehnologice din București, precum „Nikola Tesla“, au luat Bacalaureatul doar 11 candidați din 74 de absolvenți înscriși, la „Petru Poni“, doar 10, iar la „I.C. Brătianu“, doar 3. La Liceul „Theodor Pallady“, din 45 de înscriși, au luat examenul doar 5, cea mai mare medie fiind 6,93, iar la Colegiul Tehnic Feroviar „Mihai I“ sunt 47 de reușiți din 122 înscriși.

La ”Vianu”, toți au luat Bac-ul 

La polul opus, se plasează liceele cunoscute ca fiind de elită ale Bucureștiului, cu sute de candidați reușiți, dar și câțiva rămași de căruță. Cu o excepție: Colegiul de Informatică „Tudor Vianu“, care are 245 de candidați reușiți din tot atâția înscriși. La Colegiul Național „I.L. Caragiale“, din 303 de candidați înscriși au picat 3, în timp ce la Colegiul Național „Sf. Sava“ au picat 4, din 274 de înscriși. Colegiul Național „Mihai Viteazul“ are doar 2 picați din 293 de candidați, iar la Colegiul Național „Spiru Haret“, din 246 de candidați înscriși, 2 au picat, 1 nu s-a prezentat și 1 a fost eliminat din examen.

Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc“ are 4 respinși din 199 de candidați înscriși, în timp ce Colegiul Național „Matei Basarab“ are doar 2 respinși din 255 de candidați înscriși. La „Iulia Hașdeu“ au picat 7 din 294 de candidați înscriși, iar 1 nu s-a prezentat.

Cel mai mare număr de medii de 10 s-a înregistrat în 2020, an de pandemie, când au fost 308 medii de 10 la nivel național.

Elevii din cele mai sărace regiuni au cele mai puține medii peste 5 la Evaluare

Rezultatele finale după contestații ale absolvenților de clasa a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională vor fi afișate astăzi. În funcție de ierarhia finală a mediilor, elevii vor afla ce șanse au să ocupe un loc la liceul dorit.

Conform calendarului oficial, între 6 și 7 iulie, elevii asistați de părinți și profesorii diriginți trebuie să completeze fișele de înscriere în vederea repartizării computerizate. Recomandarea este ca fișele să fie completate cu atenție la codurile aferente liceelor și specializărilor preferate, iar opțiunile – într-un număr suficient de mare, astfel încât orice risc de a rămâne nerepartizat să fie evitat. 

Repartizarea computerizată se face în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în baza opțiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea respectivă în limita locurilor aprobate prin planul de școlarizare. Reamintim că în acest an media de admitere la liceu o reprezintă media generală obținută de elevi la examenele din cadrul Evaluării Naționale, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire.

Apel

O analiză realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii România cu privire la rezultatele obţinute anul acesta la Evaluarea Naţională arată că elevii din cele mai sărace regiuni ale României au cea mai mică pondere a mediilor de peste 5 la acest examen, în timp ce în Bucureşti şi Ilfov, zone unde rata sărăciei severe e şi de două ori mai mică decât în alte regiuni, s-au obţinut cele mai puţine medii sub 5. În contextul în care notele obţinute de elevi sunt direct legate de posibilităţile financiare ale familiilor acestora, Salvaţi Copiii solicită autorităţilor „măsuri reale de restabilire a accesului egal la educaţie de calitate pentru copiii vulnerabilizaţi de sărăcie“.

Analiza arată, de asemenea, că 4 din 10 copii (39,56%) absolvenţi ai şcolilor generale din comunele şi satele din România au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanţa de a obţine note mai mari de 9.