Repetenți la sancționarea absențelor de la școală. Avem o lege contra chiulitului de la ore, dar nu se aplică

Ultima statistică a Ministerului Educației privitoare la numărul de absențe înregistrate de elevi prezenta cifre halucinante: 47 de milioane la nivelul întregii țări. Potrivit legii, amenda pe care o primesc părinții dacă nu-și lasă copiii la școală poate ajunge și la 1.000 de euro. Teoretic. Practic, prea puțini polițiști au curajul să aplice astfel de sancțiuni 

Recent în Olt, Poliția a amendat elevii prinși chiulind

Absențele elevilor români au fost contabilizate ultima oară de Ministerul Educației în anul școlar 2011/2012. Atunci, recordul de chiul s-a înregistrat în luna noiembrie, și anume 7.415.562 de absențe, pe locul al doilea fiind luna octombrie, cu 7.363.037 de absențe, în timp ce în martie, elevii au avut „doar” 6.920.653 de absențe.

Statistica mai arăta un lucru interesant: în lunile cu vacanță – iunie, de exemplu – numărul de absențe a scăzut la 1.382.827, la fel în aprilie – 2.376.950 și în septembrie – 2.646.284 de absențe. Din totalul absențelor, a mai spus atunci ministerul, 80% au fost motivate. Din 2012, nimeni n-a mai stat să contabilizeze aceste cifre.

Nota scăzută la purtare pentru 10 absențe

Sancțiunile prevăzute de legile românești și regulamentele școlare contra chiulului ar fi aspre dacă s-ar aplica. Astfel, art. 148 din Legea nr.198/2023 privind învățământul preuniversitar prevede că un părinte care nu permite copilului să meargă la școală poate primi o amendă între 1.000 și 5.000 de lei. Cei care aplică amenzile sunt polițiștii de la Poliția locală, sesizați de conducerea școlilor. Cel puțin teoretic.

Până acum însă, principalii sancționați au fost elevii, prin scăderea unui punct din nota la purtare la fiecare 10 absențe nemotivate, pe modul. Presa a consemnat că polițiștii de la Arad par să-și fi învins timiditatea, făcând, în această primăvară, primii pași în aplicarea legii contra părinților care nu-și trimit copiii la școală fără a avea motive întemeiate. În consecință, zeci de părinți au primit acasă notificări de amendă cu sume până la 1.000 de lei, pentru absențele nemotivate ale copiilor.

Un tip de situație este acela că elevul nu ajunge la școală și i se pune absență din cauza sărăciei. Iar în această situație, amenzile nu-și ating ținta. Chiar dacă poliția ar amenda părinții, aceștia nu ar avea din ce să plătească, atrage atenția Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România.

Cauzele nu sunt însă doar materiale. „Sunt cauze care țin și de transportul școlar și de munca în gospodărie la care sunt obligați elevii din rural chiar de părinții lor. Absenteismul și abandonul intervin și după înscrierea elevilor la liceu, de exemplu, când își dau seama că nu fac față. Părinții le spun că nu-i pot susține la studii, iar acești elevi se pierd pe drum. 59% dintre părinți ne spun că îi înscriu pe copii la școală, dar nu sunt siguri că vor putea face față cheltuielilor. În învățământul primar și gimnazial, rata de abandon e mai redusă, pentru că școlile sunt în apropierea caselor. Situația se complică foarte tare la liceu. Dar există și o proporție de 8-9% dintre părinți care ne spun că nu-și vor lăsa copiii la școală și punct, cauza principală fiind neîncrederea în sistemul de educație și ce ar putea să facă elevul dacă merge la școală, care este practic șansa pe care i-o oferă educația”, explică Mihaela Nabăr.

Un raport din 2020 al organizației World Vision România arăta că 35,8% dintre copiii români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, proporția fiind mai mare în mediul rural – 44%. Datele INS din 2020 indicau 275.000 de copii cu vârsta între 7 și 17 ani care nu mergeau la școală, abandonul școlar anual atingând cifra de 45.000 de copii din sistemul preuniversitar.

„Învoiți“, nu absenți

Un alt tip de situație este acela în care părinții decid ca, în loc de școală, mai bine o vacanță împreună cu familia. Plus că prețurile vacanțelor în extrasezon sunt mult mai mici. Însă, spune Mihaela Nabăr, acei copii care pleacă în vacanță cu familia nu vor apărea niciodată ca absenți la școlile unde învață, ci ca „învoiți”. Așa că slabe speranțe ca aceștia să capete vreo amendă la sesizarea școlii.

În alte țări însă, poliția îi „vânează” pe părinți și prin aeroporturi, amenzile fiind semnficative, dublate și de amenințarea cu tribunalul. Un astfel de caz a fost mediatizat în 2022, când, opinia publică din România a aflat că o familie de români a fost interogată de poliție pe un aeroport din Germania cu privire la lipsa copilului de la școală. Familia trăia în Germania, iar copiii învățau acolo, astfel că polițiștii au notificat autoritatea școlară pentru amendarea familiei. În Germania, amenzile pleacă de la 1.000 de euro și ajung la 2.500 de euro, în funcție de land, sau de 80 de euro pe zi.

În Marea Britanie, practica absentării copiilor de la școală pe motiv de plecare în vacanță cu familia este sancționată dur. Copilul poate lipsi de la școală doar cu acordul conducerii școlii, care decide dacă motivul este întemeiat, iar vacanța cu familia nu reprezintă unul. Părinții care încalcă regulile sunt amendați cu sume cuprinse între câteva zeci de lire și câteva sute, în caz de neplată, părinții fiind trimiși în judecată. Un caz celebru a fost al unor părinți care, în 2015, și-au dus copiii în Florida, la Disney World, aceștia lipsind de la școală o săptămână. Părinții au fost amendați, au contestat amenda în instanță, dar, până la urmă, au fost nevoiți să plătească 2.000 de lire sterline.

Nu știm cum stăm

În România însă, în lipsa unor statistici referitoare la absenteism este foarte dificil de spus care sunt motivele și tendințele. Și evident, este imposibil de conceput un plan de intervenție, afirmă Maria Manea, profesoară de Limba română și fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Municipiului București. „Nu sunt atât de dese cazurile în care părinții planifică vacanța în timpul școlii, luându-i și pe cei mici – deși există și ele indiscutabil, mai ales la grădiniță și în ciclul primar – atunci când se consideră că accentul se pune mai degrabă pe alte aspecte. De exemplu, pe îngrijire – la grădiniță – și mai puțin pe ceea ce se face acolo ca activitate. Deci, cumva, impresia părintelui este aceea că poate recupera copilul, că nu pierde mare lucru”, explică Maria Manea.  

În această perioadă însă, cel mai des întâlnite cazuri de absenteism – și la grădiniță și în clasele primare – sunt cele pe motive medicale. De ce ar fi bine ca un elev să nu lipsească de la cursuri? „Nimeni nu recuperează cu ei materia pierdută. Într-o clasă cu 25 de elevi, în ciclul primar este un singur învățător. Acel învățător nu stă niciodată peste program sau într-o altă breșă de timp să lucreze cu acel copil care a lipsit o săptămână, să spunem, unu la unu”, argumentează profesoara.