RAPORT. Abandonul şcolar în România este în creştere. Pricopie: din toamnă şcolile să raporteze pe internet absenţele
0Abandonul şcolar este în creştere în ultimii ani, în România, şi afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei care au crescut în familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi. Aşa arată un raport realizat de experţii români cu susţinerea UNICEF România. Ministrul Educaţiei a anunţat că intenţionează să oblige şcolile ca din anul şcolar 2013-2014 să raporteze lunar, pe internet, situaţia absenţelor.
"Este un lucru grav când un copil nu vine la şcoală. Eram în SUA, am lipsit trei zile pentru că am fost bolnav şi au sunat să mă întrebe de ce lipsesc. Dacă în SUA o facultate sună după student, de ce în România şcoala să nu fie interesată de ce se întâmplă cu elevii. De aceea, voi încerca să avem raportarea lunară a absenţelor, pe fiecare şcoală, pe internet, începând cu anul şcolar 2013-2014", a spus ministrul Remus Pricopie, cu ocazia lansării studiului naţional cu tema "Toţi copiii la şcoală până în 2015: iniţiativă globală privind copiii în afara sistemului de educaţie".
El a precizat că şcoala trebuie să acorde importanţă problemei absenţelor, cât şi problemei dialogului cu părinţii. "Poate este nevoie să facem educaţia părinţilor pentru controlul riguros al copiilor", a mai spus Remus Pricopie.
Ministrul Educaţiei a explicat că, de la încheierea studiului şi până acum, adică în ultimii trei ani, rata abandonului şcolar la noi în ţară a crescut fiindcă abia din 2010 s-au văzut efectele crizei financiare. "Rata a pornit la un moment dat de la 18%, apoi a scăzut pe la 15% în 2007-2008 şi apoi a crescut la 16%. În momentul acesta suntem într-un trend crescător", a spus Ministrul Educaţiei.
Pricopie a mai explicat că rata abandonului a crescut în ultimul timp fiindcă au scăzut fondurile pe care ministerul le aloca intervenţiilor pentru prevenirea şi diminuarea situaţiilor de acest gen. De asemenea, nici absorbţia fondurilor structurale nu a fost tocmai bună în ultimul timp.
"Ultimele date ne arată o creştere a ratei de abandon şcolar până la 17%. Este efectul crizei care accentuează sărăcia, ori tocmai sărăcia este cauza principală a abandonului. Datele colectate pentru studiu sunt până în 2010. Lansarea a fost făcută după trei ani pentru că studiul UNICEF a avut o amploare multinaţională, vorbim de 26 de ţări care au participat şi care au colectat date din teritoriu, ori asta a durat. Unele ţări nici nu terminat încă", a explicat şi expertul pe Educaţie de la UNICEF şi responsabilul pe proiectul "Toţi copiii la şcoală până în 2015", Luminiţa Costache.
Cine sunt copiii care abandonează şcoala
Potrivit estimărilor Institutului de Statistică al UNESCO, în 2010, la nivel global, 61 de milioane de copii de vârsta învăţământului primar şi 71 de milioane de copii de gimnaziu nu mergeau la şcoală.
Majoritatea copiilor români care nu sunt cuprinşi în învăţământul preuniversitar, au avut, la un moment dat, contact cu şcoala, potrivit raportului. Aceştia au fost la grădiniţă şi au intrat în învăţământul primar, dar au abandonat şcoala în primii ani.
Raportul îi împarte în patru categorii: copiii proveniţi din medii sărace, cei din mediul rural, copiii de etnie romă şi copiii cu dizabilităţi, ei fiind cei mai afectaţi de fenomenul abandonului şcolar.
"70% din cauzele abandonului şcolar ţin de contexte din afara şcolii, ţin de mediul familial, de sărăcie. Nu se consideră că un copil a abandonat şcoala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educaţie timp de doi ani. De aceea există şi un decalaj al datelor statistice în privinţa abandonului şcolar", a explicat pentru "Adevărul", coordonatorul studiului UNICEF pe România, Ciprian Fartuşnic.
Potrivit studiului, în 2009, aproximativ 20% din numărul total al copiilor de 3-6 ani nu mergeau la grădiniţă, 8% (peste 65.000 de copii) din numărul copiilor de 7-10 ani nu frecventau şcoala primară, în timp ce peste 5% (peste 50.000) din totalul copiilor de 11-14 ani nu mergeau la gimnaziu. Cei mai afectaţi sunt băieţii, copiii din familii defavorizare, copiii de etnie romă şi cei cu cerinţe educaţionale speciale.
Copiii de etnie romă
În ceea ce priveşte copiii de etnie romă, procentul celor care nu au fost niciodată la şcoală este de două ori mai mare decât al celorlalţi copii, iar în cazul celor de 14-17 ani, procentul este chiar de trei ori mai mare.
În plus, proporţia copiilor romi care nu termină ciclul gimnazial, adică învăţământul de bază, este cu peste 10% mai ridicată decât în cazul copiilor non-romi din aceleaşi comunităţi studiate, se arată în studiu.
Din totalul copiilor romi cu vârste cuprinse între 7-13 ani, 14% nu au mers niciodată la şcoală, 40% au abandonat şcoala în ciclul primar şi 24%, în timpul învăţământul gimnazial.
În acelaşi timp, din totalul copiilor romi cu vârste cuprinse între 14-17 ani, deci cei care ar trebui să meargă la şcoală, 11% nu au frecventat niciodată cursurile unei instituţii de învăţământ, 12% nu au terminat ciclul primar şi 28% nu au absolvit clasa a VIII-a.
Copiii cu dizabilităţi
Autorii studiului notează că, din lipsa datelor, este imposibil de analizat rata abandonului şcolar în cazul copiilor cu dizabilităţi. Totuşi, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului (ANPC), băieţii reprezintă 57% din totalul copiilor cu dizabilităţi cu vârste cuprinse între 3-14 ani, care nu sunt incluşi în sistemul de educaţie.
Abandonul şcolar în învăţământul primar
Procentul abandonului şcolar a scăzut în a doua jumătate a deceniului trecut: dacă în 2005, rata era de 1,5%, în 2010, ea a scăzut la 1,4%. Cea mai mare rată a abandonului şcolar s-a înregistrat în anul şcolar 2007-2008 în rândul băieţilor. Este vorba de 2% din populaţia de băieţi care ar trebui cuprinşi în învăţământul primar, potrivit datelor INS.
De fapt, se observă o diferenţă de gen constantă în favoarea fetelor: rata abandonului şcolar fiind de 1,6% în rândul băieţilor şi de 1,3%, în cazul fetelor.
Abandonul şcolar în învăţământul gimnazial
Aproximativ 50.000 de copii de vârsta învăţământului gimnazial (11-14 ani) erau în afara sistemului de învăţământ în anul 2009, potrivit datelor INS şi UIS. Este vorba de 5% din numărul total al copiilor de această vârstă.
Procentul celor proveniţi din medii sărace care se află în afara sistemului de educaţie este de aproape 16% în 2005 şi de 9% în cazul celor care vin din medii favorizate.
Procentul a scăzut treptat pentru ca în 2009 să se ajungă la 9% în cazul copiilor din medii defavorizate şi la puţin peste 6% în cazul celorlalţi.
Între 2005 şi 2010, numărul copiilor de vârsta învăţământului gimnazial care nu merg la şcoală a scăzut uşor, în timp ce numărul copiilor de vârsta învăţământului primar care nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie a crescut cu peste jumătate.
Copiii repetenţi
Studiul mai arată că cei mai mulţi copii rămân repetenţi din învăţământul gimnazial în clasa a V-a. Cea mai mare rată de repetenţă în clasa a V-a a fost de 4,8% în anul şcolar 2008-2009.
Prin comparaţie, cea mai mică rată de repetenţă în cazul gimnaziului s-a înregistrat în clasa a VIII-a în anul şcolar 2009-2010, fiind vorba de 1,5%, potrivit datelor INS.
La fel ca la trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial, sfârşitul clasei a VIII-a reprezintă o provocare pentru categoriile de elevi care vin din mediile defavorizate. Peste 10% dintre aceştia părăsesc şcoala înainte de 14 ani.
Motivele abandonului şcolar
"Datele indică faptul că sărăcia are un impact major asupra copiilor de vârsta învăţământului primar şi gimnazial şi se aşteaptă ca efectele crizei economice prelungite să crească rata neşcolarizării şi cea a abandonului şcolar în rândul copiilor care provin dintr-un mediu socio-economic defavorizat", arată studiul.
În cazul elevilor romi, atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial, aceştia au abandonat şcoala din mai multe motive: aspectele financiare, părinţii absenţi sau atitudinea negativă a familiei faţă de educaţie, influenţa prietenilor sau a fraţilor mai mari, diferite dizabilităţi sau probleme medicale şi căsătoriile timpurii, potrivit studiului Romani Criss.
Copiii aceştia ajung, cel mai adesea, să lucreze în afara gospodăriei, însă nu există date pentru a compara situaţia copilului de etnie romă cu a celorlalţi fiindcă ultimul studiu referitor la exploatarea copilului prin muncă a fost realizat în urmă cu aproape 10 ani.
Un alt impediment este limba vorbită în familie, care constituie o piedică în cale accesului la educaţie sau al reuşitei şcolare.
O nouă strategie naţională de combatere a abandonului şcolar
Studiul "Toţi copiii la şcoală" menţionează că, momentan, este în curs de dezvoltare o metodologie de monitorizare şi colectare a datelor pentru informare, monitorizare şi comunicare atât la nivel local cât şi la nivel naţional în domenii precum desegregare, discriminare, prevenirea şi combaterea fenomenelor de violenţă în şcoli sau incluziune socială.
"România are, în acest moment, o strategie de combatere a abandonului şcolar, însă este una mai veche, iar ţara noastră are obligaţia de a elabora până la sfârşitul acestui an o nouă strategie privind abandonul şcolar, condiţie impusă de Bruxelles înainte de a valida utilizarea Fondurilor Structurale pentru 2014-2020 (POSDRU). Strategia care se află în vigoare este din 2008-2009, iar datele şi contextul sunt deja diferite", a explicat Pricopie.
O altă obligaţie pe care o avem faţă de Europa pentru validarea fondurilor POSDRU este legată de formarea continuă, care este o situaţie la fel de gravă ca abandonul şcolar, a mai punctat ministrul Educaţiei.
"Dacă la nivelul Uniunii Europene, vorbim de aproximativ 10% din angajaţi care participă la un proces de formare continuă, în România, procesul este de aproximativ 2%. Formarea continuă înseamnă capacitatea de a te adapta la cerinţele pieţei, care este dinamică şi în schimbare, iar dacă nu investim constant în resursa umană, atunci există riscul să avem o rată a şomajului foarte ridicată", a spus Pricopie.
Raportul, lansat marţi, 21 mai, este un studiu asupra cauzelor şi ratelor abandonului şcolar pornind de la un raport comun din 2005 al UNICEF şi al Institutului de Statistică al UNESCO (UIS) despre tipologia copiilor care se află în afara sistemului de educaţie. În 2010, UNICEF şi UNESCO au lansat proiectul "Iniţiativa globală privind copiii în afara sistemului de educaţie" în vederea găsirii unor răspunsuri pentru problema a abandonului şcolar, la care au participat 26 de ţări, inclusiv România.