Noile metode de evaluare a elevilor, în faza testărilor. Câte şcoli din ţară vor intra în proiectul pilot şi când vor avea loc evaluările

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Shutterstock  (Arhivă)
Foto: Shutterstock  (Arhivă)

Ministrul Educaţiei a anunţat că, anul acesta, se va pilota corectarea computerizată a lucrărilor la examenele naţionale şi evaluarea standardizată a elevilor, astfel încât să se „elimine subiectivismul factorului uman”.

Ordinul de ministru privind pilotarea evaluării standardizate pentru elevii din clasele I-XI, mai puţin pentru cei de a VIII-a, la Română, Matematică şi Istorie a fost publicat în Monitorul Oficial. Mai exact, copiii din 126 de şcoli vor fi evaluaţi după metode noi în perioada în perioada 30 mai - 10 iunie (elevii claselor I -VII). În perioada 30 mai - 8 iunie, se va face evaluarea liceenilor. La nivelul fiecărui judeţ/sector al Capitalei, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte 7 unităţi de învăţământ.

Disciplinele la care se organizează Evaluarea standardizată la finalul anului şcolar sunt pentru elevii claselor I-VII – Limba română şi Matematică;

pentru elevii claselor IX-XI – Limba română şi, în funcţie de filieră, profil şi specializare, Matematică sau Istorie. „Timpul de lucru efectiv pentru fiecare disciplină la care se susţine evaluarea standardizată este 30 de minute, pentru clasele din învăţământul primar, respectiv 60 de minute, pentru clasele din învăţământul gimnazial şi liceal.

Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ trebuie să se asigure că elevii dispun de un număr suficient de dispozitive, precum: calculatoare, laptopuri, tablete sau telefoane smart, astfel încât în perioada de desfăşurare a evaluării standardizate să poată susţine această evaluare, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

În România, obiectivitatea se bazează pe o maşină 

Primul lucru pe care trebuie să-l observăm atunci când ne referim la obiectivitate în România, este că noi vorbim de un eşec al oamenilor, constată expertul în educaţie profesor Mihai Maci. „Pentru noi, obiectivitatea înseamnă ceva bazat pe o maşină. Ceva în care să nu se amestece omul. Aceasta înseamnă că oamenii cărora în mod normal le sunt atribuite aceste sarcini de verificare fie nu-şi fac treaba, fie şi-o fac prost. Deci, primul lucru pe care-l vedem când se invocă acest argument al „testării computerizate” al „obiectivităţii depline” este că el, de fapt, este o mărturie a eşecului de ansamblu al politicilor de până acum”, arată Maci.

Obiectivitatea seacă, neutră, adaugă expertul în educaţie, poate să funcţioneze în anumite contexte. Într-o evaluare standardizată nu este însă clar cum apreciezi creativitatea dintr-o teză la Limba română, ba nici la Matematică. „Pentru că, la Matematică, una şi aceeaşi problemă poate să aibă cinci rezolvări care să dea acelaşi răspuns şi, probabil, un profesor bun îşi dă seama dintr-o privire care este elevul care găseşte cea mai elegantă rezolvare. Un calculator n-o să-şi dea seama niciodată”, adaugă Mihai Maci. 

Simplul fapt că se invocă această obiectivitate de atâtea ori înseamnă că e ceva care le spune părinţilor că n-o să mai fie aşa cum e la noi „tradiţional”. Adică n-o să mai funcţioneze regula care a funcţionat mai ales după 1990, şi anume că cele mai bune licee sunt pentru beizadele, apreciază expertul în educaţie: „Mereu, ca să nu existe crize sociale, ca să nu existe probleme, ca să nu se răscoale lumea. Scopul obiectivităţii în varianta Cîmpeanu este simplu: de a dovedi în mod necesar că odraslele beizadelelor trebuie să ajungă la liceele bune”.

Un minut pe pagină

În opinia lui Mihai Maci, numărul mare de contestaţii depuse în urma examenelor naţionale şi diferenţele mari de notare sunt determinate de organizarea proastă a examenelor şi nu de altceva. „Totul este anapoda în acele comisii. De ce? Pentru că fiecare profesor-corector are pe mână peste 100 de lucrări. Şi el trebuie să corecteze lucrările acestea în 16 ore. Eu am făcut un calcul că dacă socoteşti patru pagini la fiecare lucrare, acel profesor are un minut ca să citească o pagină, să înţeleagă, să evalueze şi să dea nota. Vă spun sincer că şi dacă este din neamul sfinţilor, mai mult de trei ore acel profesor nu poate să fie atent. În următoarele cinci ore, el se uită doar pe laterala paginii şi bifează ce temă a atins elevul şi ce nu. El nu mai poate citi, pentru că nu este automat”, argumentează profesorul. 

În ţările în care se face evaluare adevărată, toţi timpii necesari sunt calculaţi şi respectaţi, mai spune Mihai Maci. „În Franţa, un profesor corectează maximum 20 de lucrări şi are la dispoziţie cinci zile pentru a face acest lucru. Adică, patru lucrări pe zi, tocmai pentru ca el să poată evalua conţinutul, pentru că acesta este scopul examenului. Dacă la noi, în  România, scopul examenului este promovarea naţională, atunci să le trimitem diploma prin poştă”, explică expertul. 

Înainte de evaluare, să vedem unde ne aflăm

În opinia lui Maci, ar fi mai util să umblăm la fondul problemelor şi nu la forme: „Primul lucru pe care ar trebui să-l facem înainte de evaluări ar fi să dăm un examen cinstit din vârf şi până la bază, care să ne arate care este situaţia de facto. Unde se află elevii noştri, ce ştiu, ce nu ştiu, ce poate fi învăţat, ce poate fi schimbat, şi atunci putem vorbi serios despre nişte lucruri. Altminteri, introduc fracţiile la clasa a II-a şi mă duc în nu ştiu ce sat şi dau testare. Şi evident că n-o să-mi ştie niciunul, nimic. Şi atunci ce fac? Că pe profesor este călare inspectoratul, pe inspectorat ministerul şi tot aşa. Şi atunci, fac un lucru simplu: falsific rezultatele. Anunţ ce vor ei să audă. Pentru că eu le spun că rata de înţelegere a lucrurilor este sub 1%, atunci încep destituirile. Vă amintiţi că atunci când Funeriu a introdus camerele video la Bacalaureat a văzut o ţară că erau sute de licee în România care raportau rezultate fără nicio acoperire. Şi am avut o rată de promovabilitate de 40%, deci 60% au căzut la examen. Păi, când cad mai mult de 50%, înseamnă că sistemul are o problemă”.  

Atunci, mai spune Maci, s-a pierdut un moment în care se putea face ceva. „Ştiţi cum este? Noi avem o oală mare în care este acelaşi produs şi un linguroi mare cu care tot învârtim în el. Anul acesta este cu teste standardizate, anul viitor va fi cu Abracadabra, anul celălalt cu o altă formulă inventată. Şi, astfel, o groază de indivizi din minister care se ocupă de testele standardizate o să-şi tripleze salariile şi în afară de asta n-o să se întâmple nimic. Că aşa s-a făcut până acum. Şi ştiţi care este lucrul cel mai grav în ceea ce priveşte lucrurile proaste – este că funcţionează”, conchide Mihai Maci.

Digitalizare pe bani din PNRR

Unul dintre motivele declarate pentru pilotarea examenelor naţionale anunţat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a fost numărul mare de contestaţii depuse anul trecut în urma susţinerii examenelor de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a, – peste 20.000 –, dar şi de Bacalaureat, la clasa a XII-a. Se va trece la corectarea digitalizată a lucrărilor, a mai spus Cîmpeanu, mai întâi în două judeţe din ţară, pentru ca apoi să se deruleze la nivel naţional. 

Astfel, lucrările elevilor vor fi scanate chiar în sala de examen, în faţa candidaţilor, după ce profesorii supraveghetori vor aplica pe foi un cod unic de identificare, pentru ca apoi lucrările elevilor să fie corectate online, „de către evaluatori care nu pot comunica între ei”, a explicat ministrul. 

Introducerea pe itemi a punctajului de către evaluatori va genera automat şi calculul notelor, sistemul fiind acela care va decide automat recorectarea, dacă diferenţele sunt mai mari de jumătate de punct, a explicat ministrul. El a adăugat că evaluarea la contestaţii se va face totuşi pe lucrarea fizică.  

Procedura ar fi similară celei aplicate la olimpiada naţională de matematică. Programul a fost apreciat de ministrul în funcţie drept unul „ambiţios”, iar informatizarea de care este nevoie pentru derularea acestui program naţional ar urma să fie asigurată prin PNRR, a mai spus acesta. 

„Anul acesta este cu teste standardizate, anul viitor va fi cu Abracadabra, anul celălalt cu o altă formulă inventată. Şi, astfel, o groază de indivizi din minister care se ocupă de testele standardizate o să-şi tripleze salariile şi în afară de asta n-o să se întâmple nimic”

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite