Legea învăţământului superior „România educată“. Sinteza proiectului de act normativ care va fi pus în dezbatere publică
0
Ministerul Educaţiei a publicat sinteza proiectului noii legi a învăţământului superior. Proiectul ar urma să intre în dezbatere publică astăzi, timp de 35 de zile, până pe 17 august.
Universităţile vor avea posibilitatea a prelua institute de cercetare, vor putea organiza învăţământ cu dublă specializare fără a mai cere acreditare suplimentară, iar doctoratul va putea fi prelungit cu un an, se menţionează în document.
Redăm mai jos sumarul acestui proiect
PROIECT
LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNIA EDUCATĂ
ELEMENTE DE REFORMĂ
I. Potrivit prezentului proiect de lege, valorile pe care se edifică educaţia din România, la nivel de sistem, de individ şi de conţinuturi sunt următoarele:
a) Echitatea – asigurarea şanselor la educaţie, în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau alţi factori de risc;
b) Excelenţa – susţinerea şi motivarea excelenţei în cadrul procesului de învăţământ;
c) Integritatea – asigurarea de repere valorice şi promovarea eticii în educaţie;
d) Starea de bine – susţinerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere şi orientare profesională, precum şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;
e) Profesionalismul – menţinerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice şi, implicit, în pregătirea oferită studenţilor;
f) Respectul – însuşirea respectului pentru alte persoane, instituţii, mediu şi societate, ca parte a formării;
g) Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs dinamic de învăţare în vederea dobândirii de competenţe;
h) Diversitatea – garantarea respectului pentru varietate şi a unui mediu tolerant în procesul de formare;
i) Transparenţa – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare şi menţinerea unei comunicări deschise şi oneste în procesul de formare;
j) Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privaţi, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare;
k) Consultarea - implicarea actorilor interesaţi în proiectarea şi aplicarea legislaţiei, strategiilor şi politicilor în domeniul învăţământului superior;
l) Incluziunea – garantarea în procesul de educaţie a respectării statutului şi drepturilor tuturor astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalţi;
m) Dezvoltarea durabilă şi tranziţia la verde – urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.
II. Consolidarea reglementărilor cu privire la acreditarea programelor de studii integrate/joint degree, având în vedere dezideratul unei mai eficiente guvernanţe universitare în contextul globalizării şi internaţionalizării educaţiei, urmărindu-se schimbarea abordărilor procesului educational, precum şi creşterea calităţii universitare. Eliberarea de diplome comune, duble şi multiple între instituţiile de învăţământ superior situate în ţări diferite, în conformitate cu obiectivele procesului Bologna, asigură o valoare adăugată sistemului naţional de învăţământ superior.
III. Introducerea de reglementări prin care se oferă instituţiilor de învăţământ superior posibilitatea preluării, prin absorbţie, a institutelor de cercetare, asigurând astfel creşterea potenţialului universităţilor de dezvoltare a infrastructurii şi facilitarea transferului rezultatelor cercetării.
IV. Principiul autonomiei universitare este reglementat din perspectiva prevederilor constitutionale şi raportat la principiul asumării răspunderii publice. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare. În strânsă corelare cu principiul autonomiei universitare se defineşte libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor comunităţii universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar cât şi în afara acestuia, în raport cu activitatea didactică, de cercetare sau de creaţie intelectuală, precum şi cu orice alte activităţi în raport cu instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia activează, conform legii. În aceeaşi măsură, libertatea academică înseamnă libertatea de a învăţa, preda şi cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării şi de a împărtăşi idei, în interiorul şi în afara instituţiei de învăţământ superior.
V. Reglementarea conform căreia planurile de învăţământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, să conţină cursuri de etică şi integritate academică, asigură premisele dezvoltării la nivelul fiecărei universităţi a unor mecanisme administrative eficiente de prevenire a abaterilor de la normele de integritate, cu rol important în exercitarea activităţii de cercetare şi didactice, conform valorilor statuate în prezenta lege şi asumate de comunitatea universitară. Cursurile de etică şi integritate academică vor avea ca efect şi crearea unor repere de conduită pentru toţi membrii comunităţii universitare.
VI.Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, ca formă distinctă de organizare a învăţământului superior, contribuie la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5, în contextul solicitărilor din piaţa muncii. Studiile de scurtă durată sunt definite din perspectiva modului de organizare, acreditării, duratei, numărului de credite, implicării instituţiilor de învăţământ superior (inclusiv în asigurarea minimului de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior) şi obţinerii unor calificări. De asemenea sunt prezentate reperele privind admiterea la acest tip de studii, inclusiv oportunităţile privind continuarea studiilor de către absolvenţi în cadrul ciclului I - studii universitare de licenţă, pentru a se obţine diploma de licenţă.
VII. Responsabilizarea universităţilor cu privire la efectuarea stagiilor de practică. Astfel, prin proiectul de lege, se prevede obligaţia universităţilor de a asigura un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara universităţilor, în contextul în care absolvenţii trebuie să fie pregătiţi să răspundă cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă, în baza unor competenţe dezvoltate în stagiile de practică. Această reglementare asigură şi o reducere a decalajului dintre conţinutul programelor de studii şi cerinţele actuale ale pieţei muncii, generează formarea formarea cunoştinţelor teoretice complexe şi abilităţi practice care să permită absolventului integrarea imediată pe piaţa forţei de muncă.
VIII. Înfiinţarea şi organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în capacitatea de şcolarizare aprobată pentru cele două specializări acreditate (în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, pentru specializări acreditate), în contextul în care dubla specializare este unul dintre cei trei piloni de formare iniţială a cadrelor didactice, conform măsurilor de reformă din Raportul ,, România Educată” şi proiectului legii învăţământului preuniversitar.
IX. În ceea ce priveşte studiile universitare de doctorat, se reglementează:
- creşterea duratei de studii universitare de doctorat de la 3 la 4 ani precum şi posibilitatea de a urma comasat 2 ani de studii, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar.
- plata activităţilor didactice desfăşurate de către studentul-doctorand, în limita normei de asistent universitar;
- numărul de studenţi doctoranzi care pot fi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat;
- modalitatea de acordare a titlului de doctor de către universităţi precum şi cea de obţinere a atestatului de abilitare, la propunerea instituţiei de învăţământ superior;
X. Se statuează cu privire la obligativitatea concordanţei dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare, ca element în procesul de evaluare a asigurării calităţii şi se reglementează obligativitatea existenţei cursurilor de etică şi integritate academică în planurile de învăţământ pentru programele de studii universitare licenţă şi masterat şi programele de pregătire individuală din ciclul de studii universitare de doctorat;
XI. Reglementări privind dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenţii învăţământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, stabilirea atribuţiilor Ministerului Educaţiei cu privire la organizarea rezidenţiatului astfel încât legislaţia din domeniul educaţiei să asigure premisele unei pregătiri mai riguroase a rezidenţilor prin activităţi teoretice şi practice monitorizate şi evaluate periodic.
XII. Introducerea învăţământului dual ca formă de învăţământ în care responsabilităţile cu privire la desfăşurarea activităţilor de învăţare, predare şi evaluare sunt partajate între instituţia de învăţământ superior acreditată şi operatori economici. Instituţiile de învăţământ superior vor organiza şi desfăşura activităţi de învăţare, predare şi evaluare iar operatorii economici vor organiza activităţi de învăţare prin muncă şi vor participa la evaluare. Instituţiile de învăţământ superior vor încheia cu operatorii economici contracte de parteneriat prin care se vor stabili condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. La organizarea formei de învăţământ superior dual vor putea contribui şi autorităţile locale, structurile asociative interesate, respectiv camerele de comerţ, asociaţiile patronale de ramură precum şi alţi parteneri relevanţi la nivel naţional sau internaţionali. Studentul/studentul doctorand vor încheia cu instituţiile de învăţământ superior şi operatorii economici contracte individuale de studii şi pregătire practică prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor. Curriculumul pentru învăţământul superior dual va conţine activităţi de învăţare, predare şi de învăţare prin muncă, precum şi de evaluare. Volumul de muncă specific activităţilor de învăţare, predare, respectiv de învăţare prin muncă, va fi partajat în mod egal şi va fi estimat în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-se în termenii creditelor de studii.
Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ superior dual vor beneficia de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj. Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi desfăşurarea formei de învăţământ superior dual, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.
XIII. În vederea promovării calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare pot:
a) să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii;
b) să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
c) să se constituie în consorţii de învăţământ dual, potrivit legii.
XIV. În vederea creşterii retenţiei studenţilor în mediul universitar prin prezentul proiect de lege se va înfiinţa Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU).
PNRAU este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern având ca obiective adaptate specificului fiecărei instituţii de învăţământ superior:
a) Sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar;
b) Susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră;
c) Susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenţilor inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor;
d) Identificarea măsurilor de sprijin printr-un feed-back timpuriu optimizat şi personalizat cu privire la progresul educational şi riscurile aferente;
e) Implicarea cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar;
f) Dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor, de tip ,, A doua şansă”, la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior;
g) Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi activităţi remediale;
h) Dezvoltarea la nivelul studenţilor a implicării şi a sentimentului de apartenenţă la propria instituţie de învăţământ superior/ facultate.
XV. Se reglementează, înfiinţarea Programului Naţional pentru Internaţionalizare Universitară “Study in Romania” (PNIU) în vederea consolidării procesului de internaţionalizare a institutiilor romanesti de învăţământ superior.
PNIU este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern şi are ca obiective:
a) Identificarea şi amplificarea potenţialului de promovare a instituţiilor de învăţământ superior româneşti;
b) Dezvoltarea unor politici şi practici cu privire la modul în care instituţiile de învăţământ superior îşi promovează oferta educaţională şi adoptarea de documente suport pentru fundamentarea deciziilor în domeniul internaţionalizării;
c) Susţinerea şi dezvoltarea funcţionalităţilor platformei de promovare studyinromania.gov.ro
d) Identificarea măsurilor de sprijin specifice pentru promovarea învăţământului superior românesc;
e) Susţinerea procesului de consultare cu actorii implicaţi în procesul de internaţionalizare a învăţământului superior;
f) Susţinerea instituţiilor de învăţământ superior româneşti în participarea în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene;
g) Creşterea numărului de mobilităţi efectuate de către studenţi, studenţi – doctoranzi şi cadre didactice şi de cercetare;
h) Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii de învăţământ superior din mediul internaţional şi implicarea studenţilor şi cadrelor didactice în programe şi activităţi didactice şi de cercetare;
i) Susţinerea cooperării cu alte instituţii relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), pentru eficientizarea şi flexibilizarea procedurilor şi mecanismelor de atragere a studenţilor internaţionali şi cadrelor didactice şi de cercetare, în scopul valorizării expertizei existente în instituţiile de învăţământ superior româneşti.
j) Sustinerea instituţiilor de învăţământ superior în procesul de dezvoltare a capacităţii şi competenţelor de transfer tehnologic, prin organizarea si participarea in parteneriate internationale.
XVI. Potrivit prezentului proiect de lege se înfiinţează Registrului Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educaţiei prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS se înfiinţează pentru gestiunea integrată a diplomelor eliberate de unităţile de învăţământ /instituţiile de învăţământ superior, a registrelor matricole de la nivelul unităţilor de învăţământ /instituţiilor de învăţământ superior/Academiei Române şi va cuprinde datele şi informaţiile existente în Registrul Matricol Unic al Instituţiilor de Învăţământ Superior din România (RMUR) şi toate actele de studii obţinute de elevi/studenti/studenţi - doctoranzi şi cursanţi începând cu finalizarea învăţământului liceal.
XVII. Se va asigura interoperabilitatea RMUR/RUNIDAS. Astfel, datele şi informaţiile din formularele înregistrate în RMUR/RUNIDAS sunt disponibile, pentru Ministerul Educaţiei. RMUR/RUNIDAS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituţiilor publice centrale, în beneficiul studentilor şi cursanţilor prin digitalizarea proceselor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de prevenţie al fraudelor. Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru instituţiile din sistemul de învăţământ superior, respectiv a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional.
De asemenea, este reglementat faptul că până la operaţionalizarea RUNIDAS funcţionează RMUR, ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii - doctoranzi din Academia Română. Registrele matricole ale instituţiilor de învăţământ superior şi al Academiei Române sunt parte a RMUR / RUNIDAS, asigurându-se un control riguros al diplomelor. Datele colectate în RMUR/ RUNIDAS se prelucrează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
XVIII. Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de asociaţiile studenţeşti şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
Totodată, se reglementează faptul că instituţiile de învăţământ superior de stat acordă, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin 10 locuri bugetate, tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială şi cel puţin 10 locuri bugetate, persoanelor cu dizabilităţi, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, în vederea dobândirii unor competenţe care să le asigure creşterea şanselor de integrare în societate.
XIX. Conducerea instituţiilor de învăţământ superior este reglementată prin definirea şi stabilirea structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, al facultăţilor şi departamentelor. În acest context, sunt statuate atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale Comisiei de administraţie, ale decanului şi ale directorului de departament şi se legiferează cu privire la durata mandatului de rector, a faptului că o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate, precum şi în ceea ce priveşte asumarea misiunii proprii fiecărei instituţii de învăţământ.
Astfel, durata mandatului de rector va fi de 5 ani. Această măsură va fi coroborată cu interdicţia de a ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se stabileşte de fiecare instituţie de învăţământ superior. Totodată se introduce funcţia de director de filială / extensie a instituţiei de învăţământ superior ca funcţie de conducere în domeniul didactic.
XX. Se crează cadrul legal pentru consolidarea eticii universitare şi a deontologiei profesionale prin profesionalizarea comisiilor consultative ale Ministerului Educaţiei şi prin definirea într-un mod clar a atribuţiilor acestora. Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul eficientizării activităţii, Ministerul Educaţiei constituie, prin ordin al ministrului educaţiei, comisii naţionale susţinute în activitate de registre corespondente de experţi. Comisiile naţionale de la nivelul Ministerului Educaţiei sunt:
a) Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
b) Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor şi Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
c) Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
d) Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
e) Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS);
f) Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).
Membrii comisiilor naţionale au un mandat de 5 ani. Activitatea comisiilor naţionale este coordonată de către Direcţia Generală care gestionează învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.
CNSTGU propune standardele minimale naţionale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferenţiar şi profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituţiile de învăţământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR.
CNETU se pronunţă asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pentru soluţionarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică şi deontologie profesională în obţinerea titlurilor universitare. CNETU se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii fiind selectaţi pe baza unor criterii de competenţă şi probitate profesională şi morală.
CNEMU se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar şi asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice. CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii fiind selectaţi pe baza unor criterii de competenţă şi probitate profesională şi morală.
CNFIS are următoarele atribuţii principale propunerea metodologiei de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabilirea costului mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual şi verificarea periodică a realizării proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituţiile de învăţământ superior;
CNSPIS are ca atribuţii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii.
CNBU are în atribuţii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonare a sistemului de biblioteci din învăţământul superior.
XX Prezentul proiect de lege asigură un cadru legal complet pentru protejarea valorilor academice, a eticii şi integrităţii la nivelul comunităţii universitare prin definirea faptelor care aduc atingere acestora, precum şi procedurile de sancţionare în situaţia săvârşirii unor abateri de la normele de etică. Astfel,sunt definite:
a. Normele de etică universitară şi deontologie profesională;
b. Abaterile de la normele de etică universitară şi deontologie profesională;
c. Situaţiile de tip conflict de interese;
d. Procedurilede analiză a sesizărilor privind etica şi deontologia profesională.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, potrivit prezentului proiect de lege, personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice.
XXI. În ceea ce priveşte componenta de finanţare, cheltuielile pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.Se prevede creşterea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor de la 201 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student la 300 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student, la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii;
Finanţarea de bază se acordă pe cicluri de studii în baza unui plan strategic multianual de dezvoltare instituţională asumat de fiecare universitate şi agreat împreună cu Ministerul Educaţiei. În baza planului strategic multianual de dezvoltare instituţională, instituţia de învăţământ superior elaborează planurile operaţionale anuale, ţinând cont de: priorităţile statului în domeniul învăţământului superior, al cercetării - dezvoltării şi inovării, al educaţiei şi formării profesionale şi al ocupării forţei de muncă; domeniile prioritare de dezvoltare ale României; strategiile şi documentele adoptate la nivelul Uniunii Europene care vizează învăţământul superior; componenta internaţională; nevoile de investiţii ale instituţiilor de învăţământ superior.
XXII. Se creeză cadrul legal pentru flexibilizarea proceselor educaţionale prin programe de formare continuă cu volume reduse de învăţare, finalizate cu microcertificări care aparţin persoanei care le-a dobândit, putând fi partajate şi fiind portabile.
Programele de formare continuă pot avea volume reduse de învăţare, vizând rezultate ale învăţării corespunzătoare, care se finalizează cu o microcertificare. Rezultatele învăţării sunt evaluate în baza unor standarde transparente şi clar definite, vizează cunoştinţe, aptitudini şi competenţe specifice care răspund unor nevoi ale societăţii, personale, culturale sau ale pieţei muncii. Microcertificările aparţin persoanei care le-a dobândit, pot fi partajate şi sunt portabile. Microcertificările pot fi utilizate în mod individual sau pot fi cumulate în vederea obţinerii unui certificat corespunzător.
XXIII. În ceea ce priveşte reglementările privind Statutul personalului din învăţământul superior, se asigură cadrul legal pentru susţinerea actului managerial la nivel universitar prin posibilitatea de reducere a normei didactice de cel mult 50%, cu aprobarea senatului universitar, pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei. Personalul didactic care beneficiază de reducere de normă nu poate susţine ore didactice în regim de cumul sau plata cu ora.
De asemenea, încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control, sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sănătăţii.
Un alt element de noutate este acela că, pentru ocuparea funcţiei didactice de “asistent universitar” se elimină obligativitatea deţinerii titlului de doctor. Pentru toate celelalte funcţii/grade didactice se menţine obligativitatea deţinerii titlului de doctor.
XXIV. În ceea ce priveşte vârsta de pensionare în proiect se reglementează faptul că personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. Prin excepţie, la solicitarea angajatului, acestuia poate sa îi fie menţinută calitatea de titular până la împlinirea vârstei de 70 ani. În cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfăşurării exclusiv de activităţi de învăţare, predare, cercetare şi evaluare.
XXV. În ceea ce priveşte asigurarea calităţii, cadrul legal este adaptat nevoilor de adaptare a universităţilor politicilor europene în domeniu, prin introducerea unor mecanisme care să asigure eficienţa şi flexibilizarea procesului de evaluare şi de asigurare a calităţii. De asemenea, în criteriile ARACIS a fost introdusă componenta privind etica şi deontologia universitare la nivelul strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii, precum şi la nivelul structurilor de asigurare a calităţii educaţiei.
Este reglementat dreptul de a solicita un proces de evaluare instituţională simplificată pentru instituţiile de învăţământ superior care au parcurs două cicluri de evaluare periodică încheiate cu rapoarte care atestă menţinerea acreditării.
Se încarcă comentariile...
