Învăţătoarea care le dezvoltă elevilor gândirea intuitivă, simţul artistic şi spiritul creativ prin jocuri şi lectură
0
Alexandra Maria Iancu, profesor pentru învăţământul primar la şcoala din localitatea Dor Mărunt, judeţul Călăraşi, foloseşte metode inedite pentru a le dezvolta elevilor săi spiritul de echipă, comunicarea, empatia şi simţul critic.
Alexandra Maria Iancu, profesor pentru învăţământul primar la Şcoala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Dor Mărunt, judeţul Călăraşi, este o învăţătoare care predă prin metode atipice. I-au plăcut dintotdeauna copiii şi îşi aminteşte că atunci când era de-o şchioapă se juca de-a şcoala, astfel că decizia de-a se orienta către profesorat a venit firesc. A absolvit Liceul Pedagogic din Călăraşi şi este licenţiată în Geografie, având o experienţă la catedră de 15 ani.
Copiii de la clasa la care predă în prezent îşi dezvoltă gândirea intuitivă, simţul artistic, imaginaţia şi spiritul creativ prin jocuri care mai de care mai distractive. ”Pun mare accent pe interactivitate în ceea ce fac la clasă. Abordez conţinutul lecţiilor într-o manieră modernă şi îi antrenez pe toţi copiii din clasă în ceea ce facem. Adaptez permanent metodele de predare, astfel încât să existe un progres la fiecare dintre ei”, îşi detaliază învăţătoarea stilul de predare.
Jocuri de rol la începutul orelor
Unul din momentele preferate ale elevilor este acela când Alexandra intră în clasă şi face un joc de rol pentru a-i introduce în atmosfera lecţiei pe care urmează să o predea în acea zi. Distracţia e maximă când şi copiii intră în pielea unor personaje şi interpretează în stil propriu o anumită temă. ”Joaca dezvoltă imaginaţia şi creativitatea şi prin ea copiii invaţă mult mai uşor ceea ce le predai”, spune învăţătoarea.
Tot la începutul orelor face cu ei şi puţină gimnastică pe muzică, ca să facă mişcare şi să îi conecteze la energia clasei. Una dintre metodele pe care o foloseşte cu succes pentru a le îmbunătăţi elevilor comunicarea în limba română este ”explozia stelară”. Când analizează un conţinut literar, de pildă, crează o stea din hârtie, iar în fiecare colt al acesteia este ”agăţată” o întrebare la care elevii trebuie să răspundă. ”Cadranele” este o altă metodă aplicată la clasă.
FOTO arhiva personală
O foaie de hârtie este împărţită în patru pătrate, iar în fiecare dintre ele este trecută o cerinţă legată de un text literar, cum ar fi să găsească câteva cuvinte prin care să carcterizeze personajul principal dintr-o poveste sau persoana care li s-a părut cea mai interesantă. ”Îmi dau seama astfel cât de mult a înţeles fiecare copil din acel text, ce deficienţe au şi cum să lucrez cu ei ca să le corectez”, explică Alexandra.
Cum le dezvoltă empatia
Ca să le dezvolte empatia, fiecare copil trebuie să se gândească la cineva drag în pauzele dintre ore. Aşa au făcut de Dragobete, când fiecare elev a trebuit să şi scrie de ce s-a gândit la o persoană anume şi de ce este atât de importantă pentru ei. Foloseşte şi lectura pentru a le dezvolta imaginaţia şi simţul creativ. A încheiat un parteneriat cu biblioteca judeţeană de la Călăraşi pentru ca elevii săi să citească mai multe cărţi şi, ca de obicei, a venit şi cu o noutate.
FOTO arhiva personală
Mai mulţi profesori din şcoala din Dor Mărunt au acceptat să le citească copiilor săi lucruri interesante din materia pe care o predau. ”Copiii au fost uimiţi să afle că nu citim doar la română, ci şi la Educaţie Fizică, de pildă. Profesorul de sport le-a citit dintr-o carte despre Nadia Comăneci. Aşa le dezvolt dragostea pentru lectură”, spune Alexandra.
Semaforul emoţiilor
Când erau mai mici, în clasa 0, dacă un copil era supărat sau stresat, aplica cu ei ceea ce numeşte ”semaforul emoţiilor”, un joc menit să îi conştientizeze asupra stărilor negative pe care le simt şi să le elimine, înlocuindu-le cu emoţii pozitive. A realizat mai multe cartonaşe cu emoticoane pe ele, ce exprimau o anumită stare: supărare, bucurie, tristeţe. Cartonul roşu era pentru furie, galben pentru tristeţe şi supărare, iar verde pentru fericire. Când un copil se supăra sau era nervos, lua cartonaşul corespunzător stării pe care o avea şi era ajutat să treacă la o stare pozitivă.
Predare integrată
Participă cu micuţii pe care îi are pe mână şi la multe acţiuni extraşcolare, în special concursuri interdisciplinare, multe din ele asemănătoare cu Evaluarea Naţională, pentru că le dezvolta abilitatea de-a extrage rapid informaţii din mai multe materii şi de-a le folosi la ceea ce au nevoie. Subiectele vizează atât româna şi matematica, cât şi ştiinţele şi geografia. Tot ceea ce Alexandra face la clasă cu elevii ei este integrat. De pildă, dacă predă ceva despre primăvară şi le-a vorbit şi despre mişcare, le vor face combinat, cum ar fi o plimbare în natură.
Educaţie din poartă în poartă
Alexandra este foarte activă şi pe zona de prevenire a abandonului şcolar. În perioada restricţiilor impuse de pandemie, a mers la casele elevilor săi pentru a le duce fişe de lucru, iar acum face acest lucru ca să le ducă ghiozdane şi rechizite. I-a convins o perioadă să revină la şcoală, dar acum o parte au renunţat din nou. Nu s-a dat bătută şi a revenit la locuinţele copiilor pentru a discuta cu părinţii.
FOTO arhiva personală
Scuze se găsesc mereu, evident, dar dascălul a învăţat să nu se lase descurajat şi să insiste până când copiii revin în bănci. ”Îmi doresc ca prin ceea ce fac cu ei să le dezvolt mai multe competenţe, care să îi ajute să se descurce singuri în diferite situaţii de viaţă. Vreau să mă păstreze în amintirea lor ca doamna care a făcut de toate cu ei şi de care îşi amintesc cu drag”, este dorinţa Alexandrei.
Se încarcă comentariile...
