Există viaţă şi după Evaluarea Naţională. Ce urmează pentru absolvenţii de gimnaziu care au ratat-o

Pentru unii copii, rezultatele finale la Evaluarea Naţională au fost un motiv de îngrijorare, din moment ce anul acesta s-au tăiat 30.000 de locuri la liceu. Psihologii şi experţii explică cum notele la examen nu sunt definitorii pentru viaţa copiilor.  Pentru unii copii, rezultatele finale la Evaluarea Naţională au fost un motiv de îngrijorare, din moment ce anul acesta s-au tăiat 30.000 de locuri la liceu.

Psihologii şi experţii explică cum notele la examen nu sunt definitorii pentru viaţa copiilor.  Rezultatele la Evaluarea Naţională (EN) sunt importante în viaţa elevilor, dar nu trebuie să fie definitorii, experţii în Educaţie atrăgând atenţia că lipsurile sistemului educaţional sunt una dintre cauzele pentru rezultatele slabe ale elevilor. Potrivit specialiştilor acest examen este doar o etapă în evoluţia academică şi psihică a copiilor, precum şi a părinţilor, şi nu este definitorie pentru traiectoria pe care aceştia o aleg în viaţă. 

„Linia de sosire a vieţii nu este la 14 ani. Este încă mult de învăţat după ce se termină şcoala. Important este ca elevii să aleagă o şcoală în care pot să testeze comportamente, pot afla mai multe despre ei înşişi, pot dobândi o identitate profesională. Şi dacă unii vor alege să se facă bucătari, nimic nu îi opreşte să devină apoi experţi în construit roboţi de bucătărie, de exemplu. În plus, unui elev de nota 6 la Evaluarea Naţională, ca şi unuia de 10 i se poate potrivi mai degrabă liceul de lângă casă, sau mai degrabă o rută profesională. Poate că, emoţional, are nevoie de proximitatea comunităţii din care face parte, sau poate că este foarte manual şi are nevoie de sarcini de învăţare practice, care să îl atragă şi să îl motiveze să vină la şcoală”, arată preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. 

Ce trebuie să înţeleagă părinţii

În perioadă următoare urmează înscrierea la liceu sau la şcoală profesională, după preferinţe şi după rezultatele obţinute. Experţii în Educaţie fac un apel către părinţi, să vorbescă cu diriginţii şi să asculte ce le recomandă aceştia în alegerea opţiunilor, pentru că dascălii au mai avut elevi cu profile asemănătoare, pentru că ştiu care este atmosfera dintr-un liceu sau altul şi pentru că le cunosc copilul, în mod diferit decât părinţii, arată specialiştii. 

„Dincolo de modul subiectiv şi uneori eronat de notare (de exemplu, cazurile în care profesorii au uitat să pună punctul din oficiu), există câteva aspecte care ţin de construcţia psihică a fiecărui elev. Sunt copii de nota 10 care în faţa acestui examen, din cauza presiunii puse pe ei în ultimul an, au clacat sau copii care au mintea formată să rezolve probleme complicate, iar de cele mai uşoare uită şi nu se mai întorc la ele. În cele mai multe cazuri, notele nu reflectă aptitudinile şi personalităţile lor”, arată psihologul Andreea Talmazan. 

Specialiştii recomandă parinţilor să-şi asume responsabilitatea pentru propriile lor acţiuni sau lipsă de acţiune şi să fie un sprijin real pentru copiii lor. „E important ca părinţiii să treacă de rănile lor narcisice, de aşteptările lor şi să-şi susţină copiii, indiferent de notele obţinute, de forma de învăţământ pe care aceştia o vor urma în următorii ani. Nu este un sfârşit de drum. Este parte din dezvoltarea copiilor lor. De modul în care sunt susţinuţi aceştia depinde viaţa adulţilor care vor deveni într-o zi. Vor putea să aibă o meserie şi, de ce nu, să urmeze o facultate. Totul depinde de modul în care sunt susţinuţi acum”, adaugă Talmazan. „Şi copiii care au luat note mici la Evaluarea Naţională merită să fie îmbrăţişaţi, înţeleşi, sprijiniţi şi iubiţi! Notele or fi esenţiale pentru şcoală dar nu pentru viaţă”, conchide psihologul Mihai Copăceanu. 

Factorii socio-economici, o cauză a rezultatelor slabe

Un raport lansat vineri de către Societatea Academică Română (SAR) arată că şcolilele din zonele sărace sunt subfinanţate, fapt ce conduce la rezultate slabe ale elevilor. Practic, în România, reuşita elevilor la examene este determinată de factori socio-economici. „Decalajele de dezvoltare (şcoli fără apă şi canalizare, elevi răspândiţi la mare distanţă) s-au transformat în decalaje de performanţă, copiii din asemenea zone având rate mari de abandon şcolar. Deşi Ministerul Educaţiei Naţionale susţine că există o scădere a numărului de şcoli fără canalizare şi a abandonului şcolar, de fapt, România se află pe ultimul loc în Europa la acest capitol.”, arată raportul SAR.

În toate statele care fac parte din OCDE, contextul socio-economic reprezintă un determinant important al nivelului de educaţie, arată şi un raport realizat de către OCDE în 2017. Potrivit acestuia, în ţara noastră, se remarcă inegalităţi majore la nivelul oportunităţilor şi performanţelor educaţionale, mai ales între elevii din mediul urban şi cel rural. „Examenele cu miză mare amplifică aceste inechităţi, luându-se decizii importante pentru viitorul unui elev în baza performanţei sale la examene, puternic influenţată de factori ce nu ţin de controlul său. Aceasta ridică preocupări serioase legate de imparţialitatea şi viabilitatea examenelor naţionale ca modalitate de evaluare a aptitudinii elevilor de a învăţa în viitor”, subliniază experţii OCDE. 

Cum se pot transfera elevii după mediile de la Evaluarea Naţională

Elevii de la o şcoală profesională nu se pot transfera la un liceu teoretic, ci doar cei care au intrat la un profil tehnologic, în limita a zece sutimi. „Copiii care intră la şcoala profesională nu se pot transfera, pentru că învăţământul profesional are trei ani de studiu şi trebuie urmat până la finalul celor trei ani. În schimb, cei care intră la profil tehnologic se pot transfera doar în limita a zece sutimi. Dacă un elev a avut media 6.40 şi a ajuns la un liceu tehnologic se poate transfera anul viitor la licee care au avut ultima media 6.50. Ce poţi câştiga în urma unui transfer este o abatere de 0.10 din media de la Evaluarea Naţională, ceea ce nu înseamnă mult dar poate salva nişte copii, care îşi doresc un anume liceu”, a precizat Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie