Evaluare Națională 2025. Cum se rezolvau subiectele de la Limba și literatura română. „Probabil la gramatică se va face diferența”

Profesoara de Limba și literatura română Ionela Mircescu, din cadrul liceului Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, a rezolvat, pentru „Adevărul”, cerințele, subliniind ce aveau de făcut elevii și care dintre subiecte vor face diferența între o notă bună și una foarte bună.

Subiectele au fost ușoare. Elevii speră la note mari FOTO: Alian Mitran

Baremul de corectare la limba și literatura română, publicat de Ministerul Educației

„Subiectele au fost, așa cum era de așteptat, pe o structură previzibilă, cu un grad de dificultate mai ridicat la gramatică, probabil că acolo se va face și diferența.

Așadar, au avut două texte suport, foarte frumoase din punctul meu de vedere, Radu Tudoran „Toate pânzele sus” și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță, care au vizat atât înțelegerea textului, cât și capacitatea de exprimare corectă și creativă a elevilor”, a precizat profesoara.

Iată ce aveau de făcut elevii:

Subiectul I s-a concentrat pe textele la prima vedere, însoțite de cerințe de înțelegere a textului. La exercițiul 1 au avut de dat exemplu de localități prin care a trecut Ieremia, și nu cred că i-a pus în dificultate pe elevi. De asemenea, cerințele 2, 3, 4 și 5, tot pe înțelegerea textului, și dacă citeau cu atenție deosebită cu siguranță nu ar fi avut niciun fel de greșeală.

La exercițiul 6 - „precizează în unu-trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă”, practic aici sunt trei cerințe de rezolvat pe citatul pe care îl au, pentru că, pe de o parte, trebuie precizată trăsătura morală a personajului, ca de exemplu viclenia, evidențiată prin caracterizare directă, realizată de către narator. O secvență relevantă este „omul de lângă el, înalt din cale-afar, ai fi zis că-i deșirat, parcă n-ar fi fost destul de spătos, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți”.

Exercițiul 7, care vizează precizarea unui element de conținut comun celor două texte literare, m-aș fi gândit la călătorie. Astfel, în primul text Anton Lupan îi propune lui Ieremia să îl însoțească în călătoria la capătul lumii. „Ascultă Ieremia, ai vrea să pornești cu mine la drum? După cât bag seamă, rosturi prea multe nu ai aici în târg”. În cel de-al doilea text este prezentată expediția cu corabia la care participă 19 persoane. „Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud în paguba observațiilor științifice”.

Exercițiul 8 – „crezi că reușita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia, motivează-ți răspunsul”, bineînțeles, prin valorificarea textului 2.

„Cu siguranță reușita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia, întrucât pot apărea pericole și lucruri neprevăzute...”, urmând ca apoi elevii se facă neapărat referire, pentru a putea primi cele șase puncte, la textul suport al lui Emil Racoviță, „Spre Polul Sud”. La exercițiul 9 copiii aveau de asociat fragmentul din opera literară „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran cu o altă operă studiată la clasă, vizând, bineînțeles, o valoare comună, care ar putea fi călătoria, dorința de a descoperi, și puteau asocia cu o parte din operele literare pe care le-au studiat în gimnaziu sau le-au parcurs ca lectură suplimentară, unde trebuie neapărat să precizeze, pentru a primi punctajul dorit, și autorul operei literare respective. Partea B, partea de gramatică, vizează cunoștințele de vocabular, de gramatică ale copiilor. Astfel, aveau de despărțit în silabe, nu cred că îi punea în dificultate.

La exercițiul 1 – „mij-loa-ce-le” și „spe-ri-ați”, adică varianta a..

La 2, seria care conține cuvintele derivate - „micuț” și „corăbioară” -sunt sufixe derivate diminutivale, adică c.

La subiectul 3, cred că unii dintre copilașii o să greșească pentru că nu știu dacă neapărat cu toții mai cunosc sensul secvenței „de tăiat frunză la câini”. Aveau de ales între - „a decupa hârtia”, „a hrăni câinii”, „a munci din greu” și, bineînțeles, „a pierde vremea”, care era și corectă.

La 4 - sunt omonime ambele cuvinte din seria...: prima dată avem paronime, apoi supărați- fericiți sunt antonime, apoi omonimele și apoi diferitele sensuri ale cuvântutului „sufla”: „vântul de apus sufla într-una vijelios”, „el sufla emoționat în lumânările de pe tortul cu fructe”, nu cred că îi punea în dificultate.

La 5, substantivele în diferite cazuri aveau așa: „înspre cârmă” - Acuzativ, cabine - Nominativ, ofițerilor - Dativ, înspre proră - Acuzativ, locuința - Nominativ, marinarilor - Genitiv, mecanicilor tot Genitiv, deci aveau o multitudine de substantive din care puteau alege.

O propoziție, la 6, afirmativă, în care verbul a fi să aibă valoare predicativă - „Copilul este în clasă”, „Cartea este 20 de lei”, și o propoziție negativă, în care adjectivul „greu” să fie nepredicativ – „Exercițiul nu este greu”.

La 7, „Transcrie propozițiile din fraza următoare” - nu cred că îi punea absolut deloc în dificultate. Principalele și, bineînțeles, „ce era menit a ne distra” - propoziția subordonată atributivă, atâta doar să nu cumva să greșească și să ia verbul la infinitiv „a distra”, pentru că se întâmplă câteodată.

La 8, cuvintele pe care le aveau subliniate, de ales varianta corectă –  „deodată” legat, „cerul s-a înnorat” cu doi „n”, „căpătând culoarea înspăimântătoare a cenușii”, cu doi „i”, iar marea „s-a tulburat”, „aruncându-și”, verbul la gerunziu „aruncând” și pronumele reflexiv, deci în două cuvinte, „valurile până în mijlocul plajei noastre”.

Iar la subiectul al II-lea, un text narativ de minim 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare într-o excursie, incluzând o secvență descriptivă și o secvență dialogată de minimum patru replici.  Copiii sunt deja obișnuiți, sunt familiarizați încă din timpul anului școlar, din clasele primare și ulterior în clasele gimnaziale, exersează aceste compuneri și nu cred că au avut niciun fel de problemă, cu mențiunea că trebuie neapărat să se regăsească întâmplarea și să insiste asupra acesteia pentru a putea primi punctajul maxim de 20 de puncte acordat, cu mențiunea că, bineînțeles, conținutul compunerii are 12 puncte și redactarea 8 puncte, care punctaj pentru redactare se acordă dacă textul narativ al copiilor realizează numărul de minim 150 de cuvinte.