E pregătită România pentru săptămâna de școală de 4 zile? Studiu de caz la Oradea| ANALIZA
0În România, reformele în educație succesive au deja o tradiție. Cel mai recent experiment se desfășoară la Colegiul „Mihai Eminescu” din Oradea, unde elevii de clasa a XII-a au un program de 4 zile pe săptămână, dedicat materiilor de bacalaureat. Restul disciplinelor sunt studiate asincron, de acasă. E pregătit sistemul pentru un astfel de pas?
Modelul internațional al săptămânii școlare de 4 zile începe să prindă contur și la noi — timid, dar hotărât. La Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, elevii de clasa a XII-a vin la școală doar patru zile pe săptămână și doar pentru materiile de bacalaureat. Restul disciplinelor se mută în online, în regim asincron.
Experimentul face parte dintr-o mișcare mai amplă de reformă în educație. Din 2023, Ministerul Educației le permite școlilor să devină „școli-pilot” și să testeze orare flexibile, discipline noi și metode inovatoare de predare. Dacă proiectele funcționează, pot deveni reguli generale.
Elevii de clasa a XII-a învață doar pentru Bac
Începând cu luna aprilie, elevii din cele nouă clase a XII-a ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea, unul dintre cele mai prestigioase licee din Bihor, merg la școală doar patru zile pe săptămână. Dar nu e vorba de o vacanță extinsă, ci de un experiment educațional: prioritizarea materiilor de Bacalaureat, în timp ce restul disciplinelor se studiază asincron, de acasă, precizează directorul Colegiului, profesor Liliana Muntean pentru Adevărul. Proiectul "EMISmartEdu - Pilotăm VIITORUL la Eminescu" este finanțat prin PNRR și se va desfășura până în decembrie 2026. Unul din obiective este reorganizarea programului școlar pentru clasele a XII-a cu focus pe finalități prin organizarea asincron a activităților didactice pentru disciplinele care nu sunt evaluate la examenele naționale în ultimele 9 săptămâni din perioada cursurilor anului școlar.
Cum funcționează?
„Am pornit de la constatarea că în perioada aceasta copiii sunt captați de pregătirea pentru Bacalaureat și admiterea la facultate. Tentația lor de a trata cu superficialitate celelalte discipline – nu din desconsiderație, ci pentru că nu au timp, la cât de multe ore au în planurile-cadru – este reală”, a explicat prof. Liliana Muntean, directoarea liceului, pentru Adevărul.
De exemplu: la mate-info, elevii au 14 materii în clasa a XII-a, dar doar 3 sunt de Bacalaureat, iar la filologie-jurnalism, situația e și mai încărcată: 20 de materii în orar.
Să mai spunem și că elevii au parte și de ore suplimentare gratuite pentru fiecare disciplină de Bac, plus meditații în privat. Așa că interesul lor pentru materiile „non-Bac” scade, iar unii chiulesc cu acordul părinților, care justifică absențele.
Ce e studiul asincron și cum se aplică aici?
Până la finalul lunii martie, profesorii au predat integral materiile „non-Bac”. Din aprilie, focusul e doar pe evaluări, iar predarea se face asincron.
„Elevii primesc teme și proiecte în platforma digitală a școlii, pe care le pot rezolva când doresc, atât timp cât respectă termenele impuse. Pot folosi chiar ziua în care nu vin deloc la școală”, explică directoarea colegiului Liliana Muntean. În restul săptămânii, vin la școală 3-4 ore/zi, doar pentru materiile de Bac.
Modelul global: De la Oradea la restul lumii, școala de 4 zile câștigă teren
Deși la Colegiul Eminescu acest model se aplică doar pentru elevii clasei a XII-a, subiectul se înscrie într-o dezbatere mult mai largă. Modelul de școală cu 4 zile pe săptămână câștigă tot mai mult teren la nivel global, fiind adoptat din motive variate:
- Economii bugetare
- Atragerea și păstrarea profesorilor
- Îmbunătățirea sănătății mintale a elevilor
- Adaptarea la nevoile comunităților
Potrivit unui articol publicat de Journalist's Resource, peste 2.100 de școli publice din 25 de state americane au trecut la o săptămână școlară de 4 zile. Decizia a fost luată în special de școli mici sau din mediul rural, care au vrut să atragă mai mulți profesori, să reducă cheltuielile și să crească prezența elevilor. De cele mai multe ori, ziua liberă este vinerea sau lunea, creând un weekend prelungit pentru toți.
Totuși, impactul asupra performanței academice și asupra familiilor variază în funcție de contextul local. Ce funcționează într-un sat din Colorado s-ar putea să nu fie fezabil într-un oraș mare din România.
Ce spun părinții?
Ideea unei săptămâni școlare de 4 zile nu este privită cu entuziasm de toată lumea. Horațiu Sorin Hoară, prim-vicepreședinte al Federației Naționale a Părinților – EDUPART, a ridicat mai multe semne de întrebare referitoare la aplicabilitatea acestui model în România. Într-o declarație pentru Adevărul, Hoară a subliniat că, din perspectiva sa, implementarea săptămânii de 4 zile ar aduce o încărcare suplimentară a programului școlar. Potrivit lui, zilele în care elevii merg la școală ar deveni mult mai solicitante, având în vedere că materia ar trebui acoperită într-un timp mult mai scurt.
De asemenea, profesorul Horațiu Sorin Hoară a adus în discuție o întrebare esențială: cum vor fi gestionate zilele libere ale elevilor mai mici, în special ale celor de la gimnaziu și din ciclul primar? Conform acestuia, o altă problemă semnificativă ar fi legată de profesori, care au deja o normă de ore stabilită pe săptămână. În opinia sa, este greu de înțeles cum ar putea fi acoperit numărul de ore în doar 4 zile, fără a reduce orele din materiile esențiale, cum ar fi matematică sau limba română, care sunt fundamentale pentru dezvoltarea academică a elevilor.
Așadar, nu toți părinții sunt convinși că această flexibilitate e soluția ideală. „Mi se pare ok pentru copiii mari, care știu ce au de făcut, dar dacă s-ar extinde la clase mai mici... acolo apar probleme, spune mama unei eleve de clasa a V-a.
Pentru un alt părinte, avantajul e clar: „Fata mea face deja meditații și e stresată constant. Măcar așa are o zi în plus să se pregătească și să respire. Școala e prea încărcată oricum.”
Ce spun elevii?
Pentru unii elevi, schimbarea a fost o gură de aer proaspăt. „Avem mai mult timp să ne concentrăm pe materiile de Bac, dar și să ne odihnim sau să învățăm în ritmul nostru. Ziua liberă ne ajută să ne organizăm mai bine”, spune Andrei, elev în clasa a XII-a la profil real. El recunoaște că studiază mai eficient acasă, mai ales pentru proiectele asincrone. La fel simte și Ioana, colegă de-a lui, care profită de timpul câștigat pentru a participa la cursuri online de dezvoltare personală: „E o oportunitate să învăț lucruri din afara programei. Am început un curs de design grafic și chiar îmi place.”
Totuși, nu toți elevii reușesc să transforme această zi liberă într-un avantaj. Paul, elev în clasa a XI-a, spune că îi este greu să se mobilizeze: „Uneori, fără un program clar, ajung să pierd vremea. Îmi lipsesc rutina și ritmul impus de școală.” Iar pentru elevii mai mici, lipsa unui cadru structurat poate fi și mai dificilă. Maria, elevă în clasa a VI-a, mărturisește că se plictisește acasă: „Mama lucrează, tata e plecat... eu nu știu mereu ce să fac. Aș prefera să fiu la școală cu colegii.”
Astfel, deși pentru unii elevi această flexibilitate aduce beneficii reale, pentru alții creează provocări legate de organizare, motivație sau chiar singurătate. Impactul nu este uniform, iar eficiența acestei măsuri depinde în mare măsură de vârsta, nivelul de autonomie și contextul familial al fiecărui copil.
Cum experimentează școlile cu orare flexibile și metode noi
În concluzie, reforma educațională a săptămânii de 4 zile vine cu oportunități și provocări deopotrivă pentru sistemul românesc. Experimentele-pilot, cum este cel de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Oradea, ar putea fi un pas important în adaptarea educației la nevoile actuale ale elevilor. Totuși, succesul acestui model depinde de găsirea unui echilibru între flexibilitatea programului și menținerea unui nivel înalt de pregătire academică, fără a face compromisuri în privința calității educației.
Chiar dacă inovațiile pot adresa problemele de sănătate mintală și pot aduce beneficii pe termen lung, implementarea lor trebuie să fie bine gândită și adaptată realității fiecărei școli. Colaborarea între profesori, elevi, părinți și autorități este esențială pentru a evalua impactul și a garanta un sistem educațional mai eficient, echitabil și performant.
Se încarcă comentariile...
