Despre viitorul finanţării cercetării, la Adevărul Live. Anton Anton: "În condiţiile actuale, nici peste 10 ani cercetarea nu va primi 1% din PIB"
0
Astăzi, la Adevărul live de la 14:00 am vorbit despre situaţia instituţiei care alocă fondurile în cercetare, UEFISCDI, pe care oficialii vor să o desfiinţeze şi să o împartă în două structuri diferite. Invitatul din platou este fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Anton Anton.
Soarta instituţiei care alocă fondurile în cercetare, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), a fost amânată la Senat săptămâna trecută, proiectul fiind retrimis la Comisiile Senatului pentru raport suplimentar. Între timp, până se decid senatorii, Ministerul Educaţiei pregăteşte o hotărâre de Guvern care va reglementa situaţia direct, potrivit declaraţiilor Ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
"Am solicitat colegilor să ni se pună la dispoziţie o analiză cu privire la reglementarea structurilor de finanţare a cercetării în ţările europene. UEFISCDI este o structură profesionistă. Din categoria cealaltă de argumente, având în vedere necesitatea lansării mai multor competiţii, există punctul de vedere conform căruia două agenţii ar putea să organizeze mai multe competiţii. Asta este ceea ce luăm în considerare în acest moment fără să avem un punct de vedere final. Nu trebuie să se teamă nimeni de lipsa de transparenţă, nu se pot aloca banii altfel decât cu maximă transparenţă. Mai mult decât atât, această repartiţie a responsabilităţilor ajută la consolidarea transparenţei, adică cine finanţează să nu monitorizeze, cine organizează competiţia să nu finanţeze.", a spus ministrul Educaţiei pentru "Adevărul".
"Pe de altă parte au fost şi minusuri (ale UEFISCDI) pe care le luăm în considerare. Spre exemplu, actualul Consiliu Naţional al Cercetării are un număr de membri, iar membrii acestui consiliu nu pot participa la competiţie în calitate de director pentru că ar fi conflict de interese. Aceasta este o reglementare actuală, în 2010 această incompatibilitate nu a fost reglementată. Pe cale de consecinţă, am avut membrii ai Consiliului Naţional al Cercetării care au organizat şi competiţii şi au obţinut şi proiecte. Vă asigur că tot ce se va face, va fi în spiritul creşterii transparenţei şi al corectitudinii alocării fondurilor şi al creşterii eficienţei utilizării fondurilor în cercetare, indiferent ce decizie se va lua. În cel mai scurt timp vom lua o decizie finală, există un proiect de hotărâre de guvern", a încheiat Cîmpeanu.
Cercetătorii trag semnale de alarmă
Reprezentanţii cercetătorilor atrag atenţia că desfiinţarea UEFISCDI ar avea un impact profund negativ asupra cercetării româneşti şi a imaginii României în lumea cercetării pe plan internaţional. Mai mult decât atât, corupţia din sistem ar urma să crească, iar transparenţa finanţării cercetării nu ar mai fi aceeaşi.
UEFISCDI a fost înfiinţat în urmă cu cinci ani, prin comasarea a trei instituţii care alocau banii în cercetare. Acestea erau Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Centrul Naţional de Management Programe (subordonat Ministerului Educaţiei) şi Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, care avea sediul la Universitatea Politehnică (AMCSIT - Politehnica).
Cele mai importante declaraţii:
Anton Anton: Laserul de la Măgurele este un proiect extraordinar, nu numai că este prima mare infrastructură de cercetare în dreapta Rinului, căci restul dacă vă uitaţi pe o hartă sunt în stânga. Acest mare proiect mai are un avantaj. România, într-un fel, ia crema acestui proiect care se desfăşoară în trei ţări. Pilonul din Cehia face partea de oglinzi care să reziste la puterea laserului, pilonul din Ungaria face partea de puls. România face cercetare ştiinţifică cu acest laser care încă nu există. Pregăteşte la Măgurele infrastructura care generează particulece se întâlnesc cu laseul. Nu s-a mai făcut aşa ceva.
Mai avem un proiect mare, Danubius. Ideea fundamentală a fost foarte simplă. Să studiem Delta Dunării. Celelalte delte sunt superbe. canalizate, populate, dar nu mai sunt virgine. Există un consorţiu internaţional care spruijină acest proiect. Există lucruri pe care le facem îân România, pe care le cercetăm.
România are în continuare cercetători. Înainte copiam echipamente făcute în străinătate pe care nu aveam voie să le importăm, dar după 1990 nu a mai fost nevoie. Au plecat în străinătate sau au dezvoltat afaceri importante. Încet, încet, numărul cercetătorilor a scăzut. Am alocat o sumă derizorie pentru cercetarea ştiinţifică, sub 0,2% din PIB.
În 2010 ar fi trebuit să atingem 1% din PIB, ţintă pe care o avem şi acum. În 2009 ne-am lamentat că a dat criza peste noi şi am ras banii de la cercetare.
Nu se ia în considerare aici şi finanţarea privată. Gândiţi-vă că Renault a angajat 3.000 de oameni şi a făcut laborator de cercetare la Titu. La Craiova vând locomotive electrice. Nu au picat din cer, sunt rezultatul unei inovări continue. Şi în Bucureşti, şi la Arad se fac tramvaie, noi ce nu sunt copiile altor modele. Iar cercetare.
Adevărul: În 2017-2018 termină infrastructura şi primele rezultate le vom avea în 2025 probabil
La Institutul Naţional de Fizica Plasmei s-a montat deja cel mai mare laser existent în lume, necesar pentru a putea construi laserul de la Măgurele. Dar trebuie să îl terminăm pe acela. Oamenii se ştiinţă se formează greu.
Adevărul: Cum vedeţi România peste 10 ani? Ajungem la 1% din PIB pentru cecetare?
În condiţiile de azi, nu. Având în vedere că s-a aprobat strategia anul trecut, mă aşteptam la frinanţare mai mare în acest an. Ar fi bine dacă domeniul privat ar acapara cercetarea. Eu dacă azi produc doctori şi nu au unde să se angajeze în domeniul privat, n-am făcut nimic.
Pe de o parte este bine că producem doctori care se duc în economie pentru că ştiu ceva. doctoratul nu e bun doar pentru acces în lumea academică.
Se încarcă comentariile...
