De ce ne emigrează studenții. Diferenţa dintre școala românească și cea occidentală

0
0

Ioana are 21 de ani și este studentă în anul al III-lea la Arhitectură în Irland

”Am ales să studiez în străinătate datorită oportunităților profesionale pe care ți le oferă absolvirea unei universități bine poziționate în topurile internaționale. Al doilea motiv a fost flexibilitatea programului de studiu, faptul că poți alege fie să studiezi trei ani la licență cu încă doi de masterat, fie patru ani de licență cu un an de masterat. Iar masteratul îl poți face la o altă universitate dacă dorești acest lucru”, motivează tânăra.

Universitățile străine oferă mai multe oportunități profesionale tinerilor Foto: Shutterstock
Universitățile străine oferă mai multe oportunități profesionale tinerilor Foto: Shutterstock

În plus, calitatea profesorilor este ridicată, iar atitudinea lor, prietenoasă. ”Avem profesori cu o bogată experiență internațională, care au derulat proiecte peste tot în lume și care înțeleg să crească generații de studenți care să facă față provocărilor viitorului. Referitor la cantitatea de materie nu pot să spun că este mai multă sau mai puțină. Niciun profesor nu-ți pretinde aici să tocești cum se întâmplă în România, dar ai foarte multe proiecte practice pe care trebuie să le realizezi și dacă nu ai parcurs cursul respectiv și nu ai informația, asta se va vedea în calitatea proiectului tău. Iar asta te costă la notă”, adaugă studenta.

Țările nordice, în top

Țările nordice – în special Olanda și Danemarca - sunt destinațiile cele mai accesate în ultimii ani de tinerii care țintesc să studieze afară. Preferința pentru Marea Britanie rămâne și ea în top, chiar dacă taxele de școlarizare au crescut foarte mult după Brexit, potrivit firmelor de specialitate.

Potrivit expertului în educație Marian Staș, exodul tinerilor nu are neapărat conotații negative. ”E o lume liberă. Lumea se duce unde crede de cuviință, iar motivele pot fi multiple; interese, oportunități, cultură. Într-o analiză de câmp de forțe – e un nodel managerial clasic – e posibil ca forțele de atracție față de România să fie mai slabe în momentul de față decât forțele care-i determină pe copii să meargă în diverse părți. Și este foarte bine că se întâmplă așa. Cel mai prost lucru pe care eu l-aș semnala este ipocrizia aceasta: vai, Dumnezeule, trebuie să se întoarcă pentru că sunt români și trebuie să facă lucruri aici”, comentează Marian Staș.

Statul trebuie să fie în slujba cetățeanului, nu invers”

Tinerii se vor întoarce în măsura în care va acționa ceea ce se numește ”puterea valorilor”. ”În momentul în care aceasta va acționa prevalent, cu siguranță lucrurile se vor așeza și în sensul în care din ce în ce mai mulți tineri se vor întoarce. Avem un ministru în Guvernul României care s-a întors. Deci, lucrurile se întâmplă și invers”, subliniază expertul.

Motivele sunt foarte multe, procesul este unul viu, deschis. ”Ceea ce este important este ca sistemele de aici să funcționeze cum se cuvine: sănătate, justiție, educație, administrație publică și toate celelalte. Asta înseamnă ca statul să fie în slujba cetățeanului și nu invers. Școala să fie de secol XXI și nu îngălată în comunism, așa ca acum”, subliniază Marian Staș.

Lipsa de încredere în sistemul de educație universitar este și ea parte a acestei discuții. ”Sistemul public de educație, atât cel preuniversitar, cât și universitar este feroce centralizat. Asta cu autonomia este de formă, pentru că, în mod real, universitățile noastre nu sunt autonome – să ne uităm puțin la discuțiile pe diplome și doctorate. Cu alte cuvinte, nu avem încredere că Universitatea din București sau ”Al. I Cuza” din Iași sau ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca pot emite diplome de doctorat nemăsluite. Acestea sunt discuții subsecvente, dar mă refer la tot ceea ce înseamnă societatea ca atare care, în momentul de față este așa croită încât oamenii simt că nevoia să meargă prin alte părți”, conchide expertul în educație.

Cei mai buni nu se mai întorc”

Tinerii pleacă la studii în străinătate în primul rând pentru că pot, spune, la rândul lui sociologul Mircea Kivu. ”Din fericire e o lume liberă și, mai mult, ca țară membră a UE, tinerii români pot studia fără taxe suplimentare, altele decât cele plătite de tinerii din țările occidentale la universități. Olanda este un exemplu, Danemarca, alt exemplu. Sigur că trebuie un efort financiar din partea familie pentru cazare, masă și transport. Să nu uităm, totuși, că nicio universitate românească nu se află în top 500 cele mai bune instituții de învățământ superior din lume. E clar că universitățile la care merg acești copii sunt de mult mai bună calitate atestată decât aici”, enumeră sociologul motivele exodului tinerilor.

Cât privește șansele ca ei să revină în țară după ce-și termină pregătirea, aici e greu de spus, remarcă sociologul: ”N-am văzut o statistică clară câți se întorc și câți, nu. Am senzația că este cam jumătate-jumătate. Se pare însă că cei mai buni nu se întorc”.

Să nu uităm însă de cei care termină facultăți în țară și care și ei – în proporție mare – sunt cuprinși de dorul de ducă, adaugă sociologul. ”Nu știu dacă procentul celor care fac studii afară și se întorc este mai mare sau mai mic decât al celor care fac studii în România și apoi pleacă. Dar sunt destul de mulți care pleacă după ce au absolvit aici. E drept, că, de multe ori, o diplomă în străinătate îți oferă în România șanse mai bune decât cu diplomă echivalentă, obținută în țară. Acesta poate fi un argument chiar și pentru cei care nu intenționează de la bun început să plece din țară să-și facă studiile în străinătate. ”, subliniază Mircea Kivu.

Potrivit unei statistici UNESCO, există circa 40.000 de tineri români plecați la studii în străinătate, cifră neconfirmată de Ministerul Educației.

Educație


Ultimele știri
Cele mai citite