Cum se modifică Programul „Şcoală după Şcoală“: Elevii din mediile vulnerabile vor fi prioritari, însă doar pe hârtie

Cum se modifică Programul „Şcoală după Şcoală“

Metodologia programului „Şcoală după Şcoală“ a fost schimbată, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Educaţiei. Una dintre principalele modificări relevă că elevii din mediile vulnerabile devin prioritari în vederea accesării programului. Pe de altă parte, voci din societatea civilă explică că, în fond, nu se schimbă nimic, iar asta pentru că în continuare Ministerul nu se angajează să finanţeze programul.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a aprobat, prin ordin, modificarea metodologiei de organizare a programului „Şcoală după şcoală” (SDS). Intervenţiile punctuale vizează adaptarea programului la nevoile actuale ale sistemului de învăţământ preuniversitar, respectiv deschiderea sa într-o mai mare măsură către comunitate.

„Astfel, în noua abordare, programul „Şcoală după şcoală” devine o formulă complementară activităţii şcolare obligatorii care, prin modalităţi integrate de sprijin, are ca obiective prevenirea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, creşterea performanţelor şcolare, învăţarea remedială şi accelerarea învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber.  De asemenea, urmăreşte dezvoltarea personală şi integrarea socială, precum şi menţinerea elevilor într-un spaţiu securizat, ca alternativă la petrecerea timpului liber în medii cu potenţial de dezvoltare a unui comportament deviant“, se arată în comunicatul emis de instituţie.

„Oferta de program SDS va fi proiectată astfel încât să răspundă nevoilor tuturor elevilor şi cu prioritate, nevoilor elevilor aparţinând grupurilor dezavantajate“, potrivit aceluiaşi document.

Ce spun ONG-urile din Educaţie: Nu se schimbă nimic fundamental. Statul tot nu va finanţa programul

Laura Marin, preşedintele ONG-ului Human Catalyst, afirmă că nu se schimbă nimic fundamental în metodologia programului „Şcoala după Şcoală“, Concret, aceasta explică că degeaba îi numeşti pe copiii din mediile dezavantajate ca fiind prioritari în vederea beneficierii de serviciile oferite de „Şcoală după Şcoală“, dacă în continuare statul se angajează doar prin verbul „poate“ în privinţa finanţării.  „Finanţarea pentru program a rămas la fel, adică în coadă de peşte cu acest <<poate>>. Ministerul Educaţiei nu a dat niciodată bani pentru program, agăţându-se mereu de o formulare legislativă care nu îi obligă pe oficiali să dea bani . De altfel, asta este problema cea mai gravă. Fără finanţare nu putem face nimic pentru copii“, explică Laura Marin.

Mai mult, preşedintele Human Catalyst susţine că prin noile prevederi, ONG-urile nu mai pot organiza activităţi în cadrul programului „Şcoală după Şcoală“, ci doar cadrele didactice.

Eurostat: abandonul şcolar În România este de 19,1%

Programul „Şcoală după Şcoală“ reprezintă una dintre principalele soluţii în vederea abandonului şcolar, explică Laura Marin, iar asta pentru că asigură o masă caldă elevilor (care contează mai ales pentru cei care provin din medii sărace),  sprijin în realizarea temelor cât şi alte tipuri de activităţi educaţionale.

De altfel, există exemple de bune practici ale unor companii care au finanţat programe de afterschool. În urma aplicării acestora, în 70% din cazuri, copiii nu au mai lipsit nemotivat de la şcoală şi 60% din ei au obţinut note cu cel puţin 1 punct mai mari decât la evaluările iniţiale.

În ciuda rezultatelor pozitive ale programelor afterschool, dar şi a faptului că din 2011 Legea Educaţiei Naţionale prevede dreptul la acces al tuturor copiilor din România la aceste programe, guvernul nu a alocat niciun ban pentru ele. Doar 18,4% din şcoli au primit finanţare pentru programul „Şcoală după Şcoală“,  dintre care 15.7 % au primit finanţare privată, iar 2,7% au primit bani de la autorităţile locale, atrage atenţia Asociaţia pentru Justiţie Socială şi Educaţională,„Human Catalyst“.