Colegiul Naţional „Spiru Haret”, la 100 de ani de la înfiinţare. Ce au spus absolvenţii de renume ai liceului
0Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a afirmat, vineri, la festivitatea aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Colegiul Naţional "Spiru Haret", că îl aşteaptă pe viitorul preşedinte al României de la şcoala cu acest nume, potrivit Agerpres. Şi marile personalităţi care au ieşit de pe băncile liceului au rememorat experienţa celor mai frumoşi ani trăită aici.
"Aşteptăm următorul preşedinte de la Spiru Haret", a spus Pricopie, la sala ArCuB, după ce, în prealabil, a vorbit despre istoria Colegiului, aşezată "în context istoric", şi a evocat personalităţile care au absolvit aici, inclusiv pe Ion Iliescu, "un preşedinte de ţară, într-un moment extrem de complicat", relatează Agerpres.
Despre perioada când a fost elev la "Spiru Haret", fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat presei că o consideră drept perioada cea mai vie, "anii cei mai interesaţi, cei mai frumoşi".
"Eu am făcut secţia reală, deci mergeam pe ştiinţe, pe matematică, pe fizică, pe chimie" a spus Iliescu, evocând amintirea directorului liceului de atunci (1944), George Şerban, unchiul scriitorului Octavian Paler, el însuşi elev la "Spiru Haret".
Fostul preşedinte a menţionat că "nu a fost niciodată şeful clasei" şi că atunci "nu era la modă" să te "lupţi pentru 10 pe linie" şi a recunoscut că la "Spiru Haret", un liceu de băieţi, "se copia".
Pleşu: ”Aveam mereu complexul că sunt prea cuminte”
Şi scriitorul Andrei Pleşu a declarat că "un liceu este totuşi o comunitate care trece dincolo de ideea de generaţie" şi faptul că în acest liceu au fost Mircea Eliade, Barbu Brezianu şi atâţia alţii, şi că revista şcolii — "Vlăstarul"—s-a născut în acest liceu, incluzând şi texte semnate de autorul "Istoriei religiilor" e de natură să te facă "să nu te simţi bătrân".
"Eu am venit aici când eram în clasa a treia. Şi veneam de la ţară şi aveam toate deprinderile şi veştmintele unui băiat care vine de la ţară. Şi când m-am trezit într-o clasă de 56 de orăşeni, am fost destul de crispat, ei au fost destul de ironici, dar ne-am împrietenit repede şi am avut un excelent coleg de bancă", a spus Pleşu.
El a mărturisit "cu sinceră jenă" că, "din păcate" nu a făcut "destule boacăne". "Aveam mereu complexul că sunt prea cuminte, probabil că sunt zodia Fecioarei, ăştia sunt întotdeauna mai aşezaţi", a spus Pleşu, aducându-şi totuşi aminte că, în cursul primar, a "fugărit în mod inocent, până acasă", împreună cu alţi colegi, o colegă.
Andrei Pleşu a mai spus că a luat şi note mai mici, la limba rusă, şi că nu era la fel de bun la matematică precum era la disciplinele umaniste.
Tatăl matematicianului Moisil, profesorul academicianului Dan Berindei
Academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, elev al Colegiului, a rememorat figura profesorului Constantin Moisil, tatăl marelui matematician, care i-a fost un îndrumător către istorie, la începutul carierei sale, ca şi pe aceea a primului director al şcolii, profesorul Dimitrie Focşa, matematician, "un om deosebit foarte distant, dar foarte apropiat de cei mici".
"Îl ţin minte şi astăzi îi mulţumesc", a spus acad. Berindei, amintindu-l şi pe profesorul de geografie, Teofănescu, "foarte interesant", pentru că ştia să-şi atragă elevii spre domeniu, prezentându-le "geografia în mişcare".
Ministrul Educaţiei a dăruit Colegiului 12 volume din seria Opere complete Spiru Haret, despre care a spus că a fost editat "în urmă cu mai mulţi ani la SNSPA", şi a oferit, la 100 de ani de existenţă, potrivit cutumei, placheta şi diploma aniversară "Spiru Haret".
Colegiul Naţional "Spiru Haret" a sărbătorit, vineri, împreună cu mai multe generaţii de elevi şi profesori ai prestigioasei instituţii, 100 de ani de la înfiinţarea şcolii cu acest nume, prilej cu care la sediul colegiului a fost dezvelită o placă aniversară, eveniment urmat de un spectacol artistic, găzduit de sala ArCuB.
Spiru Haret, omul care a adus primul cartea
La sfârşitul anilor 1800, un român care bulversase comunitatea ştiinţifică europeană prin cercetările sale decidea să renunţe la tot şi să se întorcă acasă. Omul acesta avea un plan: definirea unui sistem de învăţământ ce ar fi scos România dintr-un pericol care astăzi poate stârni, cel mult, ilaritate: analfabetismul.
O activitate mai puţin cunoscută a lui Spiru Haret: legiferarea treburilor bisericeşti
Pregătind notele la ,,Operele lui Spiru Haret” (volumele I-XI) pentru reeditare la Editura Comunicare.ro, am constatat că, deşi Haret a luat numeroase decizii cu privire la reglementarea relaţiilor dintre stat şi Biserică, referinţele biblografice pe acest subiect sunt rare.
Procesul de modernizare în România a antrenat societatea românească în acte de schimbare, unele radicale, asupra unei populaţii majoritar neinstruite la nivel elementar.
Se încarcă comentariile...
