Ce spun experţii despre schimbările majore din Educaţie. „Lasă libertate totală profesorilor – unii o merită, cam 15-20%”
0
Ministrul Educaţiei a anunţat principalele modificări în învăţământul preuniversitar care vor fi cuprinse într-un ordin de ministru şi vor intra în vigoare din toamnă. Elevii vor scăpa de teze şi medii semestriale, dar vor avea un număr dublu de note. „Evaluarea aceasta sumativă trimestrială are rolul să arate părinţilor, profesorilor, elevilor, inspectorilor, care e nivelul de pregătire al elevilor”, atrag atenţia experţii.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a anunţat principalele modificări care vor interveni în învăţământ începând din toamnă, şi anume renunţarea la mediile semestriale şi la obligativitatea susţinerii tezelor: „Va fi o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar. Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N + 3, unde N este numărul de ore alocat săptămânal pentru o anumită disciplină. Spre exemplu, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un an şcolar vor fi necesare minimum cinci note”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a adăugat că un ordin de ministru care să cuprindă aceste noi prevederi va fi emis astăzi.
Cîmpeanu a anunţat începerea evaluării standardizate la Matematică în şapte şcoli din fiecare judeţ, fiind distribuite deja elevilor 15.000 de teste. Evaluarea cuprinde elevi din clasele a III-a, a V-a şi a VI-a. Potrivit demnitarului, această evaluare standardizată nu îşi propune să înlocuiască tezele sau notele: „Evaluarea standardizată se finalizează cu rapoarte care nu înlocuiesc notele, nu ierarhizează nici elevii, nici şcolile, nici profesorii”. Oficialul a apreciat că până în 2024 ministerul va avea propria platformă de evaluare standardizată şi că sistemul va fi generalizat până în 2027.
Profesor: „Nu are nicio logică”
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, consideră că aceste măsuri vor avea repercusiuni negative asupra sistemului. „Nu are nicio logică. Lasă libertate totală profesorilor – unii o merită, adică sunt conştiincioşi şi responsabili, cam 15-20%. Restul nu sunt şi nu poţi să-i laşi aşa. Evaluarea aceasta sumativă trimestrială are rolul să arate părinţilor, profesorilor, elevilor, inspectorilor, care e nivelul de pregătire al elevilor. Dacă le scoţi, te trezeşti la sfârşit de an că elevul are 4. Mai mult, mă duc şi-l iau de guler pe profesor: «De ce i-ai dat 4? Arată-mi şi mie dovezi scrise, palpabile»”, a comentat Ştefan Vlaston.
Principala eroare a învăţământului nostru este absenţa unui sistem de evaluare sumativă obiectivă standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice, care să măsoare progresul şcolar al elevului, adaugă expertul în educaţie. „Într-o astfel de situaţie nu ar mai încăpea subiectivismul profesorului”, conchide Ştefan Vlaston.
Masă sănătoasă de un miliard de euro
Ministrul Educaţiei a mai anunţat că intenţionează desfăşurarea unui program naţional „Masă sănătoasă în şcoli”, în perioada 2022-2027, în gestiune comună cu Ministerul Agriculturii. Acest program ar fi una dintre soluţiile de reducere a abandonului şcolar. Finanţarea ar urma să vină din resurse bugetare, dar şi din fonduri externe, unele nerambursabile. „În total, aceste surse de finanţare vor trebui să genereze un miliard de euro pentru finanţarea programului astfel încât să avem o extindere semnificativă a programului de sprijin pentru reducerea abandonului şcolar, pentru un număr cât mai mare de elevi. Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare vulnerabilitatea mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, în prima rundă a programului naţional de reducere a abandonului şcolar finanţat din PNRR au fost selectate 1.415 şcoli: „Pentru cheltuieli cu alte bunuri şi servicii care includ cheltuieli de hrană sunt alocate 229 de milioane de lei – 45 de milioane de euro pentru trei ani. Sunt vizaţi elevii de gimnaziu care vor beneficia de o masă sănătoasă în şcoli. Urmează runda a doua, pentru care numărul estimat al elevilor beneficiari de gimnaziu este de 380.000”. Alimentele incluse în meniul elevilor ar urma să fie decise de Ministerul Sănătăţii.
De altfel, în cel de-al şaselea raport privind „Bunăstarea copilului din mediul rural”, lansat luni de organizaţia World Vision România, se arată că 2 din 10 elevi spun că familia nu le asigură suficientă mâncare, iar 1 din 6 adolescenţi (14%) se duce frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncat, pentru 9% dintre ei acesta fiind un lucru obişnuit. Raportul mai notează că 1 din 10 copii din rural nu frecventează nicio instituţie de învăţământ. Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a şcolii reprezintă o altă cauză a abandonului şcolar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenţi spun că nu le place şcoala niciodată sau le place doar uneori.
Harta vacanţelor din februarie
Ministrul a mai prezentat luni şi o hartă a vacanţelor din februarie – urmarea unei noi structuri a anului şcolar împărţit în cinci module de învăţare, alternativ cu cinci vacanţe – decisă de inspectoratele şcolare judeţene, împreună cu părinţii şi elevii. Astfel, 30 dintre judeţe vor avea vacanţa mobilă din februarie 2023 în a patra săptămână din februarie. Zece judeţe au decis ca elevii să fie în vacanţă în a treia săptămână din februarie. Cele zece judeţe sunt Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova. Totodată, elevii din Bucureşti şi Suceava vor fi în vacanţă în a doua săptămână a lunii februarie.
Se încarcă comentariile...
