Campania Adevărul te meditează pentru Evaluarea Naţională 2016. Lecţia video la Limba Română. De ce trebuie să ţină cont elevii când recapitulează
0Adevarul.ro vine în sprijinul absolvenţilor de clasa a VIII-a cu două lecţii video de pregătire în cadrul Campaniei „Adevărul te meditează pentru Evaluarea Naţională 2016". Luni, ora 13.00, a avut loc meditaţia la Limba română oferită de profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”.
Adevarul.ro a pregătit două lecţii video pentru absolvenţii de clasa a VIII-a care între 27 şi 29 iunie vor susţine probele Evaluării Naţionale. Astfel, luni, la ora 13.00, profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”, a susţinut lecţia pentru proba de Limba şi literatura Română, iar marţi, ora 10.00, profesorul Alexandru Constantinescu, director al Colegiului Naţional „Spiru Haret”, va susţine lecţia pentru proba la Matematică. Cadrele didactice de specialitate vor rezolva în direct modele de subiecte de examen şi vor explica şi ce ar trebui să aibă elevii în vedere în timpul probelor scrise de la Evaluarea Naţională.
Potrivit profesoarei de Limba şi literatura română Ruxandra Achim este necesar ca în această perioadă de revizuire elevii să ştie foarte bine ceea ce trebuie să urmărească în momentul în care îşi propun să recapituleze. În acest sens, cadrul didactic a prezentat câteva aspecte asupra cărora trebuie să fie atenţi copiii în mod deosebit.
Profesoara Ruxandra Achim: Structura subiectului vizează două aspecte: un text literar şi un text nonliterar.
Ce presupune rezolvarea primului subiect
Profesoara Ruxandra Achim: Fiecare text presupune o serie de cerinţe. Pentru primul subiect pot avea noţiuni de fonetică, ceea ce înseamnă sunete, grupuri de sunete, despărţiri în silabe, accent corect. Pentru acelaşi subiect pot avea noţiuni de vocabular, înseamnând modul în care s-au format anumite cuvinte prin mijloace interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului, relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime) şi familii lexicale. Al treilea aspect: explicarea întrebuinţării unor semne de ortografie şi de punctuaţie. De asemenea, primul subiect mai poate avea ca cerinţe identificarea unor procedee de expresivitate, de exemplu: figuri de stil sau imagini artistice, identificarea trăsăturilor pe care le au genurile literare, însemnând elemente de construcţie a discursului literar (concret, elemente care ilustrează cadrul spaţio-temporal, apartenenţa la un gen literar, modalităţi de caracterizare, moduri de expunere, trăsături ale personajului, tipuri de rimă, ritm, măsura, instanţele comunicării literare). De asemenea, au de comentat o secvenţă de text sau titlul unui anumit text. Atuci le-aş recomanda să fie atenţi la identificarea temei textului din care a fost extras fragmentul. În cazul unui titlu să nu uite să coreleze titlul şi textul. Totdeauna explicarea titlului se face prin referire la text. Trebuie să identifice, de asemenea, motive literare, elemente care ilusrează expresivitatea textului, raportându-se la fragment şi la textul în ansamblu.
În fine, la primul subiect, trebuie să redacteze o compunere ceva mai mare, de 150 - 250 de cuvinte, pornind de la un fragment literar sau un text integral, în cazul poeziilor sau pe baza unui text studiat. Cpompunerea aceasta vizează fie apartenenta la unul dintre cele trei genuri literare, epic, liric şi dramatic, fie apartenenţa la o anumită specie literară pe care le are în vedere examenul de Evaluare Naţională, respectiv schiţă, nuvelă, roman, fabulă, basm popular, baladă populară. La genul liric ei studiază pastelul, doina populară, pentru care se pot construi cerinţe şi pe baza semnificaţiei titlului sau a mesajului. Pentru genul epic, pot avea şi caracterizarea unui personaj, şi opinia despre semnificaţia tilului sau a mesajului. La genul dramatic, apartenenţa la genul dramatic.
Ce noţiuni sunt cerute de cel de-al doilea subiect
Profesoara Ruxandra Achim: La subiectul al II-lea vor avea ca reper textul nonliterar. Aici trebuie să urmărească informaţiile din textul respectiv, pentru că au de identificat date, locuri, anumite definiţii ale unor noţiuni. De asemenea trebuie să identifice instanţele comunicării. De exemplu : autorul textulului, eventual titlul, chiar şi locul unde a fost publicat textul, informaţii pe care le pot extrage din datele oferite în subiect. Tot aici vor avea noţiuni de morfologie, respetciv identificarea unor părţi de vobire sau a valorilor morfologice, ceea ce e cam acelaşi lucru.
Noţiuni de sintaxă, unde este vorba de analiza unor părţi de propoziţie a unor propoziţii şi în contextul frazei de identificat şi de transcrs una sau două propoziţii subordonate.
De asemenea, li se cere să construiască sau li se cere să realizeze expansiunea sau contragerea unei părţi de propoziţie.
În fine, a doua compunere. La ultimul punct li se cere redactarea unei naraţiuni de 150-250 de cuvinte, ceea ce reprezinte o noutate comparativ cu anul şcolar trecut, când aceasta era mai scurtă.
Aici, le-aş atrage atenţia asupra abordării unei astfel de compuneri, ţinând cont de indicaţiile pe care subiectul le conţine. Adică, dacă au de conceput un text narativ, trebuie să aibă în vedere o întâmplare care se produce într-un anumit context. Pe lângă context, ei trebuie să intervină cu o întâmplare care să constea în relatarea contextului. Trebuie să găsească un eveniment real sau imainare pe care să îl introducă ca intrigă, ca pe un element care schimbă cursul firesc al evenimentelor.
La fel, şi în textul dialogat. Trebuie să fie atenţi în conceperea întrebărilor. Nu se cade să conducă foarte multe întrebări pe politeţuri ”Bună ziua”, „Bună ziua”. O replică să fie mai cu miez, pentru obţinerea a cât mai multor informaţii legate de temă.Ideea este să nu piardă din vedere tema pe care trebuie construit dialogul. Ar mai putea fi vorba şi de conceperea unui text reflexiv, repespectiv despre exprimarea unor sentimente cu privire la un eveniment.
Totodată, cadrul didactic a rezolvat şi un model de subiect pentru proba scrisă la Limba şi literatura română.
Evaluare Naţională Limba Română 2016 Var 07 by Onno Phris
Calendar Evaluare Naţională, clasa a VIII-a
Evaluarea Naţională va debuta luni, 27 iunie 2016, cu proba scrisă la Limba şi literatura română, va continua marţi, 28 iunie, cu proba scrisă la Limba maternă, iar miercuri, pe 29 iunie, absolvenţii clasei a VIII-a vor încheia seria testărilor cu proba scrisă la Matematică.
Calendar Evaluare Naţională 2016
15 – 17 iunie 2016 – Înscrierea la Evaluarea Naţională
17 iunie 2016 – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
27 iunie 2016 – Limba şi literatura română – probă scrisă
28 iunie 2016 – Limba şi Literatura maternă – probă scrisă
29 iunie 2016 – Matematică – probă scrisă
1 iulie 2016 – Afişarea primelor rezultate, până la ora 16:00 şi depunerea contestaţiilor între orele 16:00 – 20:00
2-4 iulie 2016 – Rezolvarea contestaţiilor
5 iulie 2016 – Afişarea rezultatelor finale după contestaţii.