Călin Georgescu, file din realitate. Doi profesori îi demontează mesajele despre Educație propagate pe TikTok: „A făcut o gafă enormă”

Călin Georgescu, un personaj născut din tenebrele toxice ale rețelelor online, a devenit peste noapte cel mai controversat personaj din România. Numele său, care nu ne spunea mai nimic până acum câteva zile, se află astăzi pe buzele tuturor, susținători dar și contestatari. Prin tehnici subțile de manipulare, acesta a reușit să atragă de partea sa peste 2 milioane de români care îl vor președinte, după cum explică psihologii. Motivul? Discursul său a țintit punctele sensibile și extrem de vulnerabile ale unor români sătui până peste cap de clasa politică actuală. Călin Georgescu a atins în mesajele sale răni dureroase. Printre acestea, și sistemul de Educație din România pe care îl consideră ineficient, la fel ca majoritatea românilor.

Călin Georgescu, la un pas de Cotroceni. Sursa: arhivă

Și cine l-ar putea contrazice? Nimeni! Căci este evident că școala românească bate pasul pe loc de mai bine de 30 de ani. Problema este însă alta și anume faptul că independentul Georgescu a lansat în spațiul public și niște declarații care nu au nimic de-a face cu realitatea. Doi profesori, unul de Limba română și unul de Matematică, îi demontează cu precizie de bisturiu mesajele mincinoase propagate pe TikTok pentru a-i păcăli pe cei mai puțin cunoscători în domeniu. 

Într-un podcast, Georgescu a afirmat că marii clasici ai literaturii române nu mai sunt predați în școli. Evident, cine nu cunoaște programa, ar crede că Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga au fost scoși din manuale. Ceea ce este o minciună. „Gândiți-vă că Lucian Blaga este unul din principalii interziși în România. Deci «Nu vreau să sfărâm corola de minuni a lumii» – este esențial!  Lucian Blaga, dacă dumneavoastră îmi demonstrați că este predat în școli… Nu există așa ceva. Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, Coșbuc. Este închis subiectul”, a spus Georgescu într-un dialog cu moderatorul. 

Profesor de Limba română: „Lucian Blaga se studiază începând cu clasa a VIII-a”

Ruxandra Achim, profesoară la colegiul I.L. Caragiale din București, a declarat pentru „Adevărul” că această afirmație este total eronată. „Lucian Blaga se studiază începând din clasa a VIII-a când la analiza textului liric este propus „Izvorul nopții”. Evident, opera se predă la nivelul de înțelegere al unor copii de 14 ani, fără a intra în profunzimile lirismului de inspirație filosofică. Dar asta nu înseamnă că nu există un contact substanțial cu poezia lui Blaga”, explică dascălul. Apoi, Blaga revine, ca autor, în manualele de clasa a X-a. „Unele manuale propun „Paradis în destrămare”, altele propun „Cântecul Spicelor”. Având manuale alternative, fiecare concepe analiza diacronică a literaturii române, integrându-i pe toți”, continuă profesoara. 

Mai mult decât atât, Lucian Blaga se află printre autorii canonici care ar putea pica oricând la proba de Limba română din cadrul examenului de Bacalaureat. Opera „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este analizată în contextul simbolismului și filosofiei creației. „Poezia se studiază în clasa a XII-a. Dar elevii iau contact și cu „Moartea lui Pan”. Sunt manuale care oferă o antologie de texte și sunt manuale care se concentrează asupra unui singur text. Ține de concepția autorilor. Dar contactul elevilor cu acești autori și aceste opere există”, ne-a mai precizat prof. Ruxandra Achim. 

Călin Georgescu, file din poveste 

Elevii studiază opera lui Mihai Eminescu încă din gimnaziu, începând din clasa a VII-a, când copiilor li se prezintă „Lacul”. Însă opera poetului apare și în manualele de liceu. „La liceu se studiază textul epistolar, iar aici avem celebrele scrisori ale lui Eminescu pentru Veronica Micle. Vedem și o altă fațetă a poetului: Eminescu omul, Eminescu în relație intimă cu Veronica Micle. Poetul se studiază în clasa a X-a prin poezia „Floarea albastră. Iar opera sa se regăsește și în manualele de clasa a XI-a, de data aceasta în contextul epocii marilor clasici, în contextul interacțiunii cu Junimea. Elevii învață „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, se studiază „Glossă”, „Odă în metru antic”, a continuat dascălul explicațiile. 

Tot în clasa XI-a se studiază, în contextul perioadei de sfârșit de secol  XIX și început de secolul XX, poezia de inspirație tradiționalistă. „Se învață cu această ocazie poezii din Coșbuc și Goga. Vorbim fie despre texte programatice, cum sunt cele legate de creația literară, fie despre texte care ilustrează componenta mesianică. La Coșbuc se studiază „Nunta Zamfirei”, operă cu trimitere către balada populară, iar la Goga avem poeziile de inspirație religioasă „Dascălul” și „Dăscălița”. 

Este adevărat că în ceea ce privește opera lui Goga cât și cea a lui Coșbuc la examenul de Bacalaureat nu se cere un eseu. „Cei doi autori sunt integrați în zona de literatură de sfârșit de secol XIX. Adică nu pot avea eseuri. Dar pot fi integrați ca și autori în alte texte argumentative. Pot fi folosiți ca exemplificări. Mesajul acestor opere nu este ignorat. Iar Arghezi, Blaga și Eminescu se află în lista autorilor canonici pentru Bacalaureat”, a mai spus dascălul. 

Profesoară de Matematică: „Călin Georgescu a făcut o gafă enormă”

Călin Georgescu nu s-a împiedicat doar în Limba română, căci nici Științele exacte nu-i sunt tocmai pe plac. „Dacă dumneavoastră vreți să vă faceți muzician, de ce trebuie eu să te îndop cu Matematica și Fizica? Și nu numai asta, te mai pun să dai și test, și Bacalaureat, și examen. Dar unde? Toate la Matematică și Fizică. Dar de ce să nu dea din Istoria românilor, de ce să nu dea din Geografia țării, că habar n-au de Geografie, nici nu știu pe unde sunt apele. Am văzut la studenții mei, am întrebat odată de Dunăre. Au cunoștințe primare, pentru că în liceu nu mai există, și asta este baza și fundamentul pentru viitorii tineri”, a mai spus candidatul în același podcast. Și, pentru că cine suntem noi să-l contrazicem, am rugat de data aceasta un profesor de Matematică să comenteze declarația. Am vorbit cu Denisa Tănăsescu, dascăl la același colegiul bucureștean, care consideră declarația lui Călin Georgescu o gafă enormă. 

 „Dacă elevii vor învăța Matematică, vor învăța cu ușurință orice altceva. Inclusiv să se descurce în viață. Matematica te antrenează pentru situații de care te-ai putea lovi la un moment dat. Îți tine mintea trează, în alertă, îți antrenează creierul, te ajută să faci conexiuni, analize, sinteze, să anticipezi lucruri, să înțelegi cu ușurință anumite concepte, idei și ce se ascunde în spatele acelor idei”, a explicat profesoara pentru „Adevărul”.

Aceasta este de părere că fiecare materie are rolul ei. „Elevii de la real trebuie să facă mai multă Matematică decât cei de la uman, căci de asta s-au îndreptat către acest profil. Cum ar fi să li se scoată câteva ore? Apoi, acești copii învață și Istorie și Geografie, nu e ca și cum aceste materii nu există în programă. Și tot așa: elevii de la uman învață mai multă Istorie și Geografie și mai puțină Matematică. Este normal să fie așa”, consideră prof. Denisa Tănăsescu. Călin Georgescu, după părerea ei, nu este ancorat în realitatea din învățământul românesc, nu este la curent cu modul în care funcționează sistemul, lipsindu-i noțiuni de bază, elementare.  „Matematica, până la urmă, te ajută să înveți mai bine și Istorie, și Geografie, și limbi străine și alte multe materii. Sunt strâns legate, chiar dacă poate nu se observă la prima vedere”.  Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că Istoria și Geografia sunt discipline obligatorii până în clasa a XII-a. Mai mult, sunt chiar materii de Bacalaureat pentru elevii de la tehnologic și uman. 

În loc să-i călăuzești pe elevi spre-o fericire tâmpă, „mai bine le spui să-și închidă telefoanele la oră”

Călin Georgescu a mai spus că profesorii ar trebui să le țină elevilor înainte de a începe ora un mic discurs: „Eu sunt pregătit cu inima mea să te călăuzesc. Pe calea către libertate, către fericire. Cea mai importantă piesă este că omului i-a fost dat să fie fericit cum i-a fost dat păsării să zboare”, ar fi, în opinia candidatului la Cotroceni, mesajul care ar trebui transmis. Profesoara Ruxandra Achim consideră că această retorică este desuetă, împotriva timpului, nu s-ar regăsi în realitatea de azi, iar copiii nu ar percuta. „Cred că măestria profesorului este cu atât mai valoroasă cu cât el trebuie să țină pasul cu cantitatea uriașă de informații care vin din zona online, a rețelelor sociale, care îi bombardează pe copii zilnic, oră de oră, minut cu minut. Aici ar fi cu adevărat  talentul dascălului. Deci chiar nu cred că-și are rostul acea retorică. Lucrurile sunt perimate. Mai degrabă le spui să fie atenți la oră, să-și închidă telefoanele, să le lase din mână, să le ducă la locul de depozitare”. 

În opinia dascălului, Călin Georgescu a făcut o analiză falsă a sistemului de educație. Profesoara Ruxandra Achim a precizat că, dacă ne referim strict la materiile pe care le studiază copiii, ele nu ar trebui eliminate sau trunchiate, ci completate. „Avem nevoie de mai multe ore de Limbă română. Ne confruntăm cu generații care iau destul de rar contact cu cartea, tinerii au deficiențe majore în exprimare. Și atunci, cumva, având mai multe ore, ai putea să-i orientezi către carte și către nuanțarea modului în care ideea prinde contur în limba română. Și aici cred eu că ar trebui lucrat mai degrabă”, a mai precizat prof. Ruxandra Achim.