BAC 2016. Subiectele uşoare la Română îi fac pe profesori mai exigenţi

Subiectele de la proba de Limba şi Literatura Română au fost de nivel mediu spre uşor, dar tocmai asta ar putea creşte pretenţiile profesorilor care vor corecta lucrările. Dascălii de specialitate susţin că şi sincopele la nivel de argumentare sau de exprimare ar putea să le tragă nota în jos elevilor.

Absolvenţii de liceu au susţinut luni, 4 iulie, prima probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat la Limba şi Literatura Română. 

Elevii de la profilul Real au avut de rezolvat la subiectul I mai multe cerinţe pornind de la un fragment din piesa de teatru „Madona” de Tudor Muşatescu, iar la subiectul II li s-a cerut să realizeze un text argumentativ despre rolul jocurilor de pe dispozitivele electronice în viaţa tinerilor. La subiectul III, tinerii au avut de realizat un eseu în care să prezinte tema şi viziunea într-un roman interbelic studiat. 

Cât îi priveşte pe elevii de la profilul Uman, aceştia au avut de rezolvat la subiectul I mai multe cerinţe pornind de la un fragment din piesa de teatru „Citadela sfărâmată” a lui Horia Lovinescu, în timp ce la subiectul II li s-a cerut să realizeze un text argumentativ despre rolul lecturii în dezvoltarea personală. În final, la subiectul  III, candidaţii au avut de prezentat particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.

„Subiectele au un grad mediu de dificultate, nu ar trebui să le pună probleme. La Real, subiectul III este mai generos, pentru că au avut libertatea de a alege. Ei ar fi putut să aleagă între romanul «Ion» de Liviu Rebreanu, ar fi putut alege un roman scris de Mihail Sadoveanu, în funcţie de manualul studiat. Apoi, puteau alege inclusiv Camil Petrescu, «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război», dar şi «Enigma Otiliei» de George Călinescu. La Uman nu au avut de ales. Eu cred că pentru mulţi este un prilej de mulţumire, subiectele sunt foarte accesibile, nu prezintă probleme pe niciunul dintre cele trei subpuncte. Iar subiectul II este ancorat în realitate”, a spus profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale“.

Luaţi prin surprindere de romanul psihologic

Cu toate că subiectele au fost „lejere”, potrivit profesoarei Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală, foarte mulţi dintre candidaţii de la profilul Uman au fost luaţi prin surprindere de faptul că au avut la subiectul de tip III Camil Petrescu.

„Singura surpriză a fost la Uman. Copiii nu se aşteptau să le pice la subiectul de tip III tot Camil Petrescu. Anul trecut au avut de prezentat relaţiile dintre două personaje dintr-un roman interbelic, unde mulţi tot «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război» au analizat. Acum ei nu s-au mai axat atât de mult pe Camil Petrescu, nu au mai recapitulat”, a spus profesoara de română Ecaterina Stanca.

Au sincope la nivel de argumentare

Potrivit profesoarei de română Elena Grigoraş, de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc”, din Galaţi, subiectele permit obţinerea unor note bune în acest an, însă pentru că subiectele au fost uşoare este posibil să crească şi exigenţa profesorilor corectori, care ar putea vâna greşeli.

„Subiectele au fost uşoare, însă tocmai din acest motiv este posibil ca profesorii evaluatori să fie mai pretenţioşi. Dacă au fost subiecte uşoare, este posibil ca profesorii să fie mai exigenţi pe partea de exprimare a candidaţilor şi să fie extrem de atenţi la greşeli de exprimare, de argumentare”, a explicat profesoara de Limba şi Literatura Română.

Totodată, aceasta a explicat că, de cele mai multe ori, tocmai argumentarea este punctul slab al multor candidaţi.

„Nu au abilităţi de argumentare. Nu ştiu să dezvolte argumente. Merg pe clişeul „în primul rând, în al doilea rând” şi se blochează în momentul în care trebuie să aducă o particularitate a argumentării.  Mulţi merg spre structura unei pagini de jurnal, nu pe a unui text argumentativ”, a mai spus profesora Elena Grigoraş.

Profesoara de la „I.L. Caragiale“, Ruxandra Achim, consideră că subiectul II de tip argumentativ de la Real nu ar trebui să pună probleme, pentru că tema jocurilor pe calculator este o temă specifică preocupărilor elevilor. 

Subiectele, rezolvate în direct la Adevărul Live

Subiectele din cadrul probelor scrise ale examenului de Bacalaureat vor fi rezolvate în direct de către profesori de specialitate la Adevărul Live. Mai exact, exerciţiile şi problemele de la Matematică vor fi rezolvate  miercuri, de la 12.00, de către profesoara Denisa Tănăsescu de la Colegiul „I.L.Caragiale” din Capitală. În aceeaşi zi, de la ora 13.00, profesoara Mihaela Petreanu,  de la acelaşi liceu, va rezolva subiectele de la proba de Istorie, iar de la ora 16.00, profesoara Monica Stan, de la Colegiul Naţional „Sfântu Sava”, va explica modul în care trebuiau rezolvate subiectele de la Matematică în baza baremului oficial pe care îl va publica Ministerul Educaţiei pe site-ul instituţiei.  Vineri, de la ora 12.00, profesorul Ioan Mărculeţ, de la „I.L.Caragiale”, va rezolva subiectele probei de Geografie, iar de la ora 13.00, profesoara Ionela Cociorva, de la „I.L.Caragiale” va rezolva testul probei de Biologie.

Dulcea nepăsare din jurul unui liceu fără pretenţii

La Colegiul Tehnic „Mihai Bravu“, în cartierul bucureştean Dristor, peste drum de şaormerie, BAC-ul la limba română a fost aşteptat cu calm şi resemnare. Aşa e de câţiva ani, de când examenele au devenit „grele”, iar elevii tot mai puţin interesaţi de ele. În vara trecută, numai 45 de elevi din cei 222 care s-au prezentat la Bacalaureat au reuşit să obţină medii de trecere. „N-am scris nimic, nu-l iau!“, spunea un elev, ieri, după examen, cu liniştea omului care zice: „N-am brichetă, nu fumez“. „Dar ştiam că nu-l iau“, continuă elevul, în faţa curioşilor care aşteptau în faţa colegiului. Ca o confirmare a spuselor sale, acelaşi adolescent spune că a rezolvat totuşi o cerinţă despre vocale şi console (!!!).

Alte angoase post-examen, de la alţi elevi: n-au ştiut să explice rolul cratimei la „n-am primit“, n-au reuşit să depisteze romanul interbelic în oceanul literaturii române, n-au ştiut care-i treaba cu genul dramatic. S-au animat toţi la subiectul al doilea, în care li s-a cerut să facă un scurt eseu despre rolul jocurilor pe calculator în viaţa tinerilor. Au „aberat“ acolo şi speră să le ia ochii profesorilor cu aberaţiile astea. Mulţi erau la a doua sau a treia încercare cu Bacalaureatul. Ziceau că a fost mai uşor acum decât anul trecut, dar tot degeaba. Copiuţe… ceva? „A încercat unul cu telefonul, îl avea în sacou, dar nu i-a mers. Nu e nicio  treabă nici cu copiatul, nu se mai poate face nimic în ţara asta“.

Se poate şi fără…

La poarta colegiului, perpetuând minciuna din învăţământul românesc, câteva tinere împărţeau pliante cu tot felul de unităţi de învăţământ care acceptă şi elevi fără BAC. „N-are nimic, că la noi intri şi fără…“, spuneau fetele întinzând pliantele însoţite de un pix. Elevii luau pixurile, aruncau pliantele la cel mai apropiat coş de gunoi sau de-a dreptul pe trotuar şi clătinau din mâini a lehamite. Pe pliante, ca o încununare a imposturii, se putea citi „Şcoala noastră pregăteşte cadre medicale cu posibilităţi de angajare în Anglia şi Germania“. Hazul de necazul BAC-ului a continuat la fast-food-ul de peste drum. Elevii s-au pus la mese, au mâncat, au băut sucuri şi au râs, păstrând un sâmbure de speranţă: „Dacă iau BAC-ul, mă duc la Untold“. „Adevăraaaat“. Au urmat poze – „pune-le pe grup!“ „dă-mi-o pe Whatsapp“, „bag-o în Prisma“. Apoi Facebook-ul s-a umplut de poze cu ei, comentate cu „#bac“ şi „csf, n-ai csf“, iar viaţa a continuat.