Cerşetorii din SUA care-şi găsesc adăpost, hrană şi chiar locuri de muncă prin Facebook şi Twitter

Pentru unii cerşetori din SUA, smartphone-ul este cel mai preţuit obiect pentru că îi poate ajuta să-şi găsească adăpost, mâncare şi, în cazurile fericite, chiar şi un loc de muncă FOTO: Shutterstock

Reţelele sociale precum Facebook şi Twitter dărâmă barierele economice şi geografice, ajutând oamenii străzii să-şi găsească hrană, adăpost, locuri de muncă, dar şi să se conecteze cu familiile lor, arată un studiu recent citat de publicaţia „Huffington Post”.

Studiul intitulat „Shall I Paint You a Protest: Marxist Analysis of Social Media” a fost realizat de Art Jipson, sociolog şi criminolog de la Universitatea din Dayton. Cercetarea a fost prezentată pe 17 august, la reuniunea anuală a Asociaţiei Sociologice Americane, în Denver, informează „Huffington Post”.

În cadrul studiului, sociologul Art Jipson a constatat că cerşetorii găsesc căi prin care să se poată conecta la Facebook şi la Twitter, unii dintre ei având chiar telefoane tip smartphone. Prin intermediul reţelelor sociale, oamenii străzii îşi găsesc hrană, adăposturi şi locuri de muncă, dar pot şi ţine pasul cu familia şi cu prietenii.

„Oamenii cred că Facebook este o entitate de miliarde de dolari care face multă publicitate”, a spus Jipson. „Dar, pe Facebook, îi sprijinim pe fraţii noştri, aşa cum se spune în Biblie. Având acces egal la toate ofertele Facebook, se stabileşte un sentiment de apartenenţă, care nu se bazează numai pe posesiune.”

Studiul s-a realizat după ce un bărbat fără adăpost a câştigat un premiu la show-ul săptămânal de radio al lui Jipson. Când premiul a fost înmânat, sociologul american a descoperit că cerşetorul a folosit telefonul său mobil pentru a asculta radio şi pentru a se conecta cu oamenii de pe Facebook. Pentru acest studiu, Jipson a vorbit cu 14 de persoane fără adăpost cu privire la folosirea reţelelelor sociale mass-media.

„De ce nu aş putea fi pe Facebook”, a întrebat unul dintre intervievaţi. „Am dreptul la fel ca oricine altcineva. Doar pentru că nu am un adăpost nu înseamnă că nu sunt interesat de ceea ce se întâmplă. Familia mea este pe Facebook. Prietenii mei sunt pe Facebook. Oamenii cărora le pasă de mine sunt pe Facebook”, a adăugat participantul la studiu.

„Nimănui de pe Facebook nu-i pasă dacă mi-am făcut duş ieri sau dacă miros. Ei nu mă judecă. Mă simt acceptat. Sunt acceptat”, a declarat un alt intervievat.

Sora Mary Ann Walsh, directorul de relaţii mass-media pentru Conferinţa Episcopilor Catolici din SUA, a remarcat că progresele în domeniul tehnologiei comunicaţiilor au creat o repartizare mai echitabilă a resurselor lumii, de la tipărirea presei la radio, televiziune şi până la Internet.

De-a lungul timpului, religia şi-a pus amprenta pe fiecare platformă, a adăugat Mary Ann Walsh. Noile generaţii de catolici pot viziona predici pe YouTube, pot descărca înregistrările radio sau pot distribui fişiere multimedia de natură religioasă.

Toate aceste experienţe favorizează umanitatea, a explicat sociologul Art Jipson. „Noi ne imaginăm că nu avem nimic în comun cu oamenii care sunt diferiţi de noi - indiferent prin ce mijloace am putea măsura această diferenţă. Dar un studiu ca acesta demonstrează că avem mai multe lucruri în comun decât diferenţe”, a conchis specialistul american.