Un elector republican a anunţat că nu îl va vota pe Donald Trump la adunarea colegiului electoral

Electorul republican din statul Texas Christopher Suprun a anunţat, luni dimineaţă, într-un editorial publicat de „The New York Times”, că nu va vota pentru Donald Trump la adunarea colegiului electoral din Statele Unite de pe 19 decembrie, considerându-l pe preşedintele-ales drept „nepregătit” pentru funcţie.

Suprun devine astfel primul elector republican care se adaugă grupului auto-numit „electorii Hamilton” - electori care nu vor vota în conformitate cu votul popular al statului pe care îl reprezintă din diferite considerente. Alţi şapte electori din state câştigate de Hillary Clinton au anunţat deja că vor vota un alt candidat în semn de protest faţă de Donald Trump, în timp ce un alt elector din Texas a renunţat la statut deoarece nu dorea să-l voteze pe magnat.

Donald Trump a câştigat colegiul electoral în alegerile de pe 9 noiembrie cu 306 la 223, în ciuda faptului că Hillary Clinton a câştigat votul popular. Cu toate acestea, electorii americani nu sunt obligaţi să voteze în funcţie de partidul care i-a propus; majoritatea statelor au trecute în legislaţie pedepse pentru aşa-numiţii „electori neloiali”, însă acestea ar putea fi contestate cu probabilitate ridicată de succes la Curtea Supremă.

„Nu cred că un candidat ar trebui oprit din a prelua preşedinţia deoarece a câştigat colegiul electoral deşi a pierdut votul popular, însă pe 19 decembrie ar trebui să votez un candidat care arată în fiecare zi că nu este pregătit pentru a prelua funcţia” îşi începe pledoaria Suprun, care menţionează că a făcut parte din primele echipaje de pompieri care au ajuns la Pentagon după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Citând unul dintre documentele care a stat la baza creării sistemului electoral american, redactat de părintele-fondator Alexander Hamilton, Sutton susţine că „un colegiu electoral ar trebui să determine dacă candidatul este calificat, dacă este sau nu un demagog şi dacă acţionează independent de influenţe externe”.

Electorul republican susţine că afacerile extinse ale lui Trump în întreaga lume l-ar aduce într-un conflict de interese, şi este de părere că asta ar putea duce la demiterea sa încă din primul an de mandat. Trump a susţinut că va preda integral afacerile copiilor săi, însă nu este clar dacă păstrarea acestora în familie reprezintă un conflict de interese.

Sutton le propune şi altor electori republicani să voteze pentru o alternativă din cadrul partidului republican, dându-l drept exemplu pe guvernatorul statului Ohio, John Kasich, fost oponent al lui Trump în campania republicană primară.

Ameninţare timidă pentru preşedinţia Trump

Defectarea unui elector republican nu ar trebui să îl îngrijoreze pe Trump, având în vedere avansul său substanţial din colegiul electoral, iar adunarea electorilor are loc în mai puţin de două săptămâni. Dar, coroborată cu procedurile de renumărare a voturilor pornite în state-cheie de candidata verzilor, Jill Stein, există o posibilitate foarte redusă prin care magnatul să nu primească cele 270 de voturi electorale pe 19 decembrie.

Procesul de renumărare a început deja în statele Wisconsin şi Michigan, şi ar putea începe în curând în Pennsylvania, acolo unde Stein a contestat impunerea de către autorităţile statale a unei taxe de peste 1 milion de dolari în avans pentru a începe renumărarea.

Victorii în toate trei statele în urma renumărării pentru Clinton ar întoarce soarta preşedinţiei în favoarea candidatei democrate, însă acest lucru este improbabil. În schimb, dacă renumărările îi acordă victoria lui Clinton în cel puţin două state, atunci republicanul intră în dificultate.

De exemplu, în cazul în care Clinton câştigă la renumărare în Michigan şi Wisconsin – unde diferenţele dintre candidaţi au fost de aproximativ 10.000, respectiv 30.000 de voturi – numărul electorilor câştigaţi de Trump scade la 280, caz în care alţi 10 electori republicani ar trebui să i se alăture lui Sutton în protest pentru a anula victoria lui Trump.

Un scenariu de coşmar pentru republican ar fi cel în care Clinton câştigă la renumărare atât în Michigan, cât şi în Pennsylvania, caz în care Trump ar ajunge la fix 270 de voturi electorale – caz în care numai votul neloial al lui Sutton ar opri confirmarea afaceristului ca preşedinte.

Însă, în ambele cazuri, soarta preşedinţiei ar urma să fie decisă de Camera Reprezentanţilor, acolo unde delegaţiile fiecărui stat vor avea câte un singur vot de acordat pentru Trump, Clinton sau candidatul libertarian Gary Johnson; republicanii au câştigat o majoritate clară a statelor şi probabil l-ar confirma oricum pe magnat ca preşedinte, deşi ar fi pentru prima dată de la victoria din John Quincy Adams la alegerile din 1824 când s-ar recurge la această metodă.