Mitt Romney: „Este timpul să schimbăm direcţia în Orientul Mijlociu”

Mitt Romney vrea o schimbare în Orientul Mijlociu FOTO: Mediafax/AFP

Diferenţele dintre preşedintele Barack Obama şi oponentul său politic, Mitt Romney, sunt cât de cât substanţiale, dar nici într-atât pe cât încearcă tabăra republicanului să convingă votanţii.

Într-un discurs susţinut luni, Robert Zoellick, fost oficial al administraţiei George W. Bush şi actuală figură importantă a campaniei republicanului Mitt Romney, contracandidatul democratului Barack Obama la alegerile din 6 noiembrie, a declarat următoarele cu privire la politica externă a Statelor Unite:

„Jurnaliştii şi comentatorii vorbesc despre război, despre lideri politici, despre revolte, despre drepturile omului şi despre datoria de a interveni, despre rachete şi despre sitemul de apărare. Toate - subiecte foarte serioase şi importante. Dar ce facem în privinţa crizei din Europa, una dintre cele mai importante realizări din punct de vedere al politicii de apărare a secolului XX şi aliatul şi partenerul cel mai apropiat al Americii? Ce facem cu legăturile Statelor Unite ale Americii cu Asia de Est? Răspunsul la aceste nelămuriri este dat de economie, nu de politica externă!”

Poate că Romney nu a reţinut vorbele acestui om pe care l-a ales pentru a-i conduce echipa de tranziţie a securităţii naţionale, deoarece discursul candidatului la preşedinţia SUA, rostit la Institutul Militar din Virginia (IMV) a mizat, mai degrabă, pe razboi, pe revolte şi pe rachete, dar n-a avut nicio menţiune cu privire la criza din zona euro sau la creşterea economică din Asia de Est. În schimb, s-a concentrat asupra Orientului Mijlociu.

 În ciuda asemănărilor legate de majoritatea aspectelor-cheie ale politicii, ar fi o greşeală ca politica externă a lui Mitt Romney să die descrisă drept o prezentare a stării de fapt, cu accente ale retoricii lui Ronald Reagan, fostul lider al SUA în perioada '81-'89. O analiză a discursului lui Romney făcută de aliaţi sau adversari din marile capitale ale lumii ar fi scos la iveală o schimbare bruscă în tonul acestei cuvântări legate de  politica externă a Statelor Unite, înlocuind prudenţa lui Obama, cu o nouă poveste care subliniază încrederea, claritatea scopurilor şi rezolvarea.

„Este responsabilitatea preşedintelui să folosească puterea Americii pentru a-i modela istoria, nu să conducem din spate şi să nu ne lăsăm soarta în voia întâmplării.”, s-a destăinuit Romney cadeţilor IMV. „Din nefericire, acest lucru se întâmplă în Orientul Mijlociu sub conducerea preşedintelui Obama.”

Dar pe lângă aceste declaraţii legate de scop şi determinare deopotrivă, Romney a menţionat o sumedenie de schimbări ce vor avea loc în politică. „Curios este faptul că a evitat să vorbească, în discursul său dintr-o bucată, despre principala ameninţare venită din Orientul Extrem: China care se joacă cu banii, fapt ce subminează economia industrială a SUA”, comentează publicaţia „Time”.

Singura menţiune cu privire la China a fost o referinţă superficială cu privire la „atitudinea pozitivă apărută recent care trimite fiori” prin toată Asia. În schimb, s-a împotrivit ferm politicii lui Obama din Orientul Mijlociu, regiune care – în opinia republicanului – era măcinată de o luptă între libertate şi tiranie care a necesitat autoritatea SUA. Cu toate acestea şi cu promisiunea de a schimba direcţia, acesta a evitat schimbări politice pentru a modela forţele istorice şi complexe dezlănţuite de Primăvara Arabă.

În timp ce evidenţia ameninţarea salafiştilor extremişti care au luat cu asalt ambasadele americane, nu a dat nicio indicaţie cum se va raporta la cei mai importanţi rivali ai acestora, islamiştii din Frăţia Musulmană aleasă în Egipt şi în Tunisia. După ce l-a condamnat pe Obama pentru retragerea în masă a trupelor americanane din Irak, Romney a uitat să mai menţioneze că această retragere a survenit în urma unui acord din 2008 negociat de administraţia George W. Bush şi că a fost o decizie a unui guvern irakian ales democratic de a refuza o viitoare prelungire a misiunii.

„O politică externă alternativă, dacă există una, cu siguranţă nu a fost prezentată până în prezent. Într-adevăr, aproape întreg discursul care prezenta viitoarele scopuri era compus din termeni duri, fără a specifica mai multe detalii”, comentează „Time”.

Cu privire la Afganistan, Romney pare că va paria pe el, promiţând că „va urmări o tranziţie reală şi de succes către forţele de securitate afgane până la sfârşitul lui 2014”, făcând în acelaşi timp remarci cu privire la retragerea trupelor care a fost „calculată din punct de vedere politic şi care lasă populaţia afgană pe mâna extremiştilor”. Chiar l-a criticat în termeni duri pe Obama pentru convingerea acestuia potrivit căreia, dacă trupele ar mai fi stat şi după anul 2014, totul s-ar fi îndreptat către un război deschis.

Totodată, a promis că va lua decizii având în vedere „condiţiile de pe teren” şi „cele mai bune sfaturi din partea comandanţilor militari”. Astfel de sfaturi se vor lua în concordanţă cu scopurile stabilite, iar condiţiile de pe teren depind dacă talibanii vor fi înlăturaţi sau nu, ori menţinuţi sub control până în 2014.